Nici obiectivul de 6,4% pentru 2026 nu pare realist în acest moment. În lipsa unor reforme reale în administrația publică și a digitalizării eficiente a ANAF, specialiștii consideră că Executivul va fi nevoit să anunțe în lunile următoare noi creșteri de taxe și accize. Aceste măsuri ar putea duce la scumpiri, scăderea consumului și o inflație persistentă.
Soluția pentru creșterea veniturilor bugetare nu este mărirea taxelor
Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, a explicat că soluția pentru creșterea veniturilor bugetare nu este mărirea taxelor, ci reforma și digitalizarea administrației fiscale. În opinia sa, declarațiile guvernanților potrivit cărora nu vor exista noi creșteri de taxe în 2026 nu reușesc să liniștească mediul economic.
Analiștii financiari consideră că, fără o reformă administrativă profundă, Guvernul nu va reuși să reducă deficitul bugetar. Ei avertizează că sumele colectate nu vor fi suficiente pentru a închide bugetul anului 2026 în parametrii negociați cu Uniunea Europeană. În lipsa unor tăieri de cheltuieli semnificative, soluția ar putea fi, din nou, creșterea taxelor. Specialiștii reamintesc că măsurile de reducere a cheltuielilor sunt dificil de aplicat, fiind adesea întârziate de blocajele din coaliția de guvernare.
„Ne așteptăm ca sumele colectate să nu fie suficiente pentru a închide un buget pentru anul 2026 cu un deficit de 6,4, 6,5% cât ar aștepta Uniunea Europeană. Nivelul de ajustare ar fi unul foarte mare pe care ar trebui să îl facă Guvernul. Văzând că toate aceste măsuri pe partea de cheltuieli întârzie e de așteptat ca până la urmă soluția să vină tot din zona de taxe.
Deși am văzut declarații ale premierului în care spunea că nu sunt căutate soluții în zona de taxe, ci se mizează strict pe o zonă de reducere a cheltuielilor, după cum am observat și în anii anterior toate aceste măsuri de reducere a cheltuielilor sunt foarte greu de adoptat, iată toate discuțiile din Coaliție cu privire la aceste modificări”, a spus Dan Manolescu la Antena 3.
Camera Consultanților Fiscali atrage atenția asupra incoerenței politicilor publice
Printre măsurile luate în calcul de Guvern s-ar putea afla introducerea unei accize pentru zahărul din produse solide, nu doar pentru cel din băuturi răcoritoare, cum este în prezent. Camera Consultanților Fiscali anticipează acest pas după ce Executivul a decis recent să introducă vinul pe lista produselor accizabile. Instituția atrage atenția asupra incoerenței politicilor publice: pe de o parte, zahărul este tratat ca aliment de bază, iar pe de altă parte este taxat suplimentar în anumite forme de consum. Specialiștii avertizează că orice taxă suplimentară se va reflecta în prețuri și, implicit, în inflație.
Economiștii mai atrag atenția că, din 2026, ar trebui să dispară impozitul suplimentar aplicat companiilor din sectorul petrolier și al gazelor naturale. În lipsa acestor venituri, Guvernul ar putea fie să prelungească aplicarea taxei, fie să transfere povara fiscală către impozitul minim pe cifra de afaceri. Dan Manolescu a estimat că noile modificări fiscale vor fi anunțate cel mai probabil în noiembrie, odată cu bugetul pentru 2026, și a precizat că este puțin probabil ca anul să se încheie fără noi schimbări de acest tip.
„Probabil vom vedea o nouă serie de măsuri fiscale undeva în noiembrie, odată cu bugetul pe 2026. Eu nu cred că vom avea un final de an fără modificări fiscale. Dacă așa va fi, sper să le vedem într-o lună, nu de Crăciun”, a mai spus Manolescu.
România rămâne codașă în Uniunea Europeană în privința colectării TVA
România rămâne codașă în Uniunea Europeană în privința colectării TVA, cu un deficit de 30,6% în 2022, conform datelor Comisiei Europene. Cu alte cuvinte, din 100 de lei care ar trebui colectați, statul încasează doar 65 de lei. Analistul financiar Iancu Guda subliniază că, fără reforme reale în administrația publică, mediul privat nu va mai tolera o nouă creștere a taxelor.
Dan Manolescu susține că o mai bună colectare depinde de accelerarea digitalizării ANAF. În prezent, există mai multe instrumente electronice – e-Factura, SAF-T, e-Transport sau case de marcat conectate – însă integrarea lor completă întârzie. Camera Consultanților Fiscali se aștepta ca digitalizarea să producă rezultate vizibile, așa cum s-a întâmplat deja în alte state europene.
„Vedem că apar o serie de reforme în zona ANAF, așteptăm însă o mai corectă integrare a tuturor instrumente digitale pe care ANAF le are la dispoziție. Tot acest efort de digitalizare, de trecere la e-factură, la case de marcat conectate la SAF-T, la e-Transport, ne așteptam să producă efecte mai vizibile ca în alte state”, a completat președintele Camerei Consultanților Fiscali.
Românii se confruntă cu cele mai rapide creșteri de prețuri din Uniunea Europeană
Românii se confruntă cu cele mai rapide creșteri de prețuri din Uniunea Europeană, în special la alimente, în timp ce veniturile rămân printre cele mai mici din blocul comunitar. Costurile cu energia sunt cele mai ridicate din Europa, iar, raportat la puterea de cumpărare, reprezintă o povară majoră pentru populație.
Dobânzile din România sunt de asemenea printre cele mai mari din Uniune, rata-cheie fiind aproape de trei ori mai ridicată decât media europeană. Acest lucru face ca românii să plătească de trei ori valoarea unui credit, dobânzile ajungând până la 10%.
Inflația se apropie de 10%, de patru ori mai mult decât media europeană de 2,4%
Inflația, cea mai mare din Uniunea Europeană de aproape un an, se apropie de 10%, de patru ori mai mult decât media europeană de 2,4%. În același timp, consumul intern a scăzut cu 4% în luna august, prima lună de aplicare a măsurilor de austeritate introduse de Guvernul Bolojan – majorarea TVA, creșterea accizelor și liberalizarea pieței de energie. Aceasta este cea mai mare contracție lunară a consumului de după criza din 2009-2010, cu excepția perioadei pandemice.
Banca Mondială: perspective economice slabe pentru România
În cel mai recent raport, Banca Mondială a revizuit în scădere estimările privind evoluția economiei României până în 2027. Ritmul de creștere se reduce, iar perspectivele pentru următorii doi ani rămân modeste. Economiștii consideră că lipsa reformelor structurale, dependența de împrumuturi și presiunea deficitului bugetar vor menține România într-un cerc vicios al austerității și al scumpirilor.
