Previziunile Băncii Mondiale indică o temperare semnificativă a economiei româneşti
Economia României va creşte cu doar 0,4% în 2025, potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale, intitulat „Locuri de muncă şi prosperitate”, publicat marţi.
Estimarea reprezintă o ajustare negativă faţă de cea din luna iunie, când instituţia anticipa un avans de 1,3%. Documentul plasează România printre economiile europene cu cele mai puternice revizuiri în jos ale ritmului de creştere.
Potrivit Băncii Mondiale, încetinirea este determinată în principal de reducerea consumului privat, care ar urma să avanseze cu doar 1,1% în 2025, comparativ cu media de 5% consemnată între 2000 şi 2024. Eforturile de consolidare fiscală, combinate cu un nivel încă ridicat al inflaţiei, limitează cheltuielile gospodăriilor.
De asemenea, datele analizate de instituţie arată că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în primele şapte luni ale anului, în timp ce, în 2024, ritmul a fost aproape de 9%. Totodată, înmatriculările de autoturisme noi s-au diminuat cu 22% în prima jumătate a acestui an.
Instituţia financiară subliniază că România se confruntă cu o corecţie fiscală de amploare, după ce deficitul bugetar a depăşit 9% din PIB în 2024. În acest context, autorităţile au introdus un pachet de măsuri care include îngheţarea salariilor şi pensiilor din sectorul public, precum şi majorări de taxe.
Conform estimărilor Băncii Mondiale, aceste măsuri ar putea reduce deficitul sub pragul de 6% din PIB până în 2026, dacă sunt implementate consecvent.
Ritmul economiilor regionale, afectat de încetinirea din Rusia
Analiza extinsă a Băncii Mondiale arată că, la nivelul Europei şi Asiei Centrale, produsul intern brut regional ar urma să crească cu 2,4% în termeni reali în 2025, în scădere faţă de 3,7% înregistrat anul trecut. Această evoluţie este atribuită în principal unei încetiniri a expansiunii economice din Federaţia Rusă.
Excluzând Rusia, care contribuie cu aproximativ 40% la producţia totală a regiunii, dinamica economică rămâne relativ stabilă, în jurul valorii de 3,3% pentru 2025 şi 2026. Totuşi, Banca Mondială avertizează că ritmul reformelor structurale rămâne insuficient pentru a stimula o creştere sustenabilă a productivităţii.
„Economiile în curs de dezvoltare din regiune trebuie să întreprindă reforme curajoase pentru a transforma rezilienţa într-o creştere mai puternică a productivităţii, cu rezultate şi locuri de muncă adaptate la schimbările demografice din regiune, care valorifică avantajele sale naturale.
Este important ca ţările să îşi consolideze sectorul privat, să îmbunătăţească educaţia şi să se conecteze mai bine la nivel internaţional, regional şi intern, concomitent cu atragerea de capital privat. Provocarea în regiune este aceea de a crea oportunităţi pe piaţa muncii şi de a transforma locurile de muncă slab calificate în locuri de muncă de calitate”, a declarat vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Antonella Bassani.
Infrastructura şi capitalul privat, factori-cheie pentru relansarea productivităţii
Raportul subliniază că investiţiile în infrastructură şi îmbunătăţirea mediului de afaceri reprezintă elemente esenţiale pentru creşterea productivităţii.
Potrivit experţilor Băncii Mondiale, stimularea investiţiilor private şi mobilizarea capitalului sunt condiţii obligatorii pentru ca economiile din regiune, inclusiv România, să poată susţine un ritm solid de dezvoltare pe termen lung.
Ţările europene şi din Asia Centrală sunt îndemnate să construiască o bază solidă pentru piaţa muncii, prin investiţii în infrastructură fizică şi umană.
Raportul evidenţiază importanţa îmbunătăţirii calităţii educaţiei, mai ales în domeniul învăţământului profesional şi superior, pentru a susţine cerinţele pieţei. Documentul arată că există un potenţial semnificativ neexploatat în rândul femeilor şi tinerilor, segmente care rămân insuficient reprezentate în forţa de muncă.
Deşi regiunea a creat un număr considerabil de locuri de muncă în ultimele decenii, dinamica actuală a creşterii economice, productivitatea scăzută şi ritmul lent al reformelor complică procesul de adaptare a pieţei muncii.
Conform datelor Băncii Mondiale, ocuparea forţei de muncă în Europa şi Asia Centrală a crescut cu 12% în ultimii 15 ani, mai ales în sectorul serviciilor, care generează peste jumătate din locurile de muncă. Cu toate acestea, majoritatea poziţiilor nou create sunt slab calificate şi oferă perspective limitate de venituri.
Probleme demografice şi structurale care limitează potenţialul regiunii
Banca Mondială avertizează că dificultăţile demografice pot afecta stabilitatea pieţei muncii în anii următori. Estimările arată că populaţia activă din regiune ar putea scădea cu aproximativ 17 milioane de persoane în următoarele decenii, o reducere concentrată în Europa Centrală, de Est şi în Balcanii de Vest. În schimb, în Asia Centrală şi Turcia, populaţia activă este aşteptată să crească, generând presiuni suplimentare asupra economiilor locale.
Raportul identifică o serie de obstacole structurale care frânează dezvoltarea regiunii: predominanţa întreprinderilor mici, cu dificultăţi în a se extinde, pieţe de credit şi finanţare de risc insuficient dezvoltate, sisteme educaţionale şi de formare profesională neadaptate cerinţelor economiei moderne, nivel scăzut de concurenţă şi o prezenţă semnificativă a întreprinderilor de stat, care afectează dinamismul economic.
„Fiecare ţară îşi poate adapta abordarea pentru a utiliza la maximum resursele de care dispune – talentul uman, infrastructura fizică, instituţională şi resursele naturale”, a declarat Ivailo Izvorski, economist-şef pentru Europa şi Asia Centrală la Banca Mondială.
