Creșterea TVA, cea mai probabilă măsură fiscală pentru 2026
Alexandra Smedoiu a explicat că majorarea TVA este una dintre cele mai rapide metode prin care statul poate colecta venituri suplimentare, în condițiile în care nu există reduceri consistente ale cheltuielilor publice. Ea a arătat că deficitul bugetar rămâne ridicat, iar noi măsuri fiscale ar putea fi anunțate chiar în decembrie, cu aplicare din ianuarie 2026.
Potrivit acesteia, este de așteptat ca accentul să rămână pe taxele indirecte, întrucât acestea se colectează mai ușor. Smedoiu a precizat că o creștere a TVA ar fi „nu doar posibilă, ci chiar probabilă”, scenariile avansate fiind de 21%, 22% sau 23%, cu riscul revenirii la 24% într-o variantă pesimistă.
Ea a adăugat că este posibil să apară și noi creșteri ale accizelor, pe lângă cele impuse prin calendarul european.
„Dacă ne uităm la zona de cheltuieli, unde nici nu vom vedea reduceri consistente anul acesta, e destul de clar că deficitul bugetat va rămâne extrem de crescut, ceea ce ne duce la concluzia că nu sunt ultimele majorări de taxe pe care le vom vedea şi cel mai probabil ar mai urma să fie anunţate şi altele în decembrie, probabil cu aplicabilitate din ianuarie 2026. Care sunt elementele pe care le vedem posibile în această zonă? Deja am avut o serie de creşteri pe zona de taxare a capitalului. Totuşi ne concentrăm în continuare pe zona de taxe indirecte, pentru că de acolo statul va colecta cel mai repede şi cel mai bine. Deci am spune că nu ar fi exclus să mai vedem o creştere la TVA. Cota de TVA de 21% ne pune fix la media UE, dar sunt şi ţări care au 24%. Am avut şi noi cota aceasta, deci încă o creştere la TVA, aş spune nu doar că nu e imposibilă, ci aş spune chiar că este probabilă. Dacă va fi, undeva în orizontul acesta, între 21, poate 22, 23 sau, într-un scenariu mai pesimist, să ne întoarcem la cota aceasta de 24%. Vom mai vedea, de asemenea, creşteri pe accize, unde există o parte de calendar european, de unde vor mai veni nişte creşteri, dar potenţial şi alte creşteri”, a spus Alexandra Smedoiu, la conferinţa de prezentare a raportului „FY2026 Macroeconomic Outlook”.
Efectele asupra economiei și inflației
Vicepreședintele CFA România a arătat că majorarea taxelor indirecte aduce venituri rapide la buget, dar menține presiunea inflaționistă. În opinia sa, inflația va rămâne ridicată și în 2026, parțial din cauza acestor măsuri.
Smedoiu a amintit că se pregătește și o reformă a impozitelor pe proprietate, iar creșterea fiscalității pentru persoanele fizice ar putea deveni realitate din 2026. Introducerea unui sistem de impozitare progresivă este posibilă, însă, mai devreme de 2027 sau 2028. Ea a explicat că o impozitare mai mare reduce investițiile firmelor și scade puterea de cumpărare a populației, efect care se va vedea în consum.
De asemenea, a precizat că o eventuală majorare a salariului minim nu va avea un impact economic semnificativ, întrucât o parte dintre angajați primesc deja venituri suplimentare neoficiale. În schimb, statul va încasa mai multe taxe, ceea ce va afecta bugetele de investiții ale companiilor.
„De asemenea, mai avem o reformă anunţată la partea de impozite pe proprietate, avem o zonă de creştere la persoane fizice potenţial din 2026 şi mult temutul impozit progresiv. Din punctul nostru de vedere, rămâne o temă deschisă, probabil însă pentru anul 2027 sau 2028. Depinde bineînţeles şi ce se va întâmpla din punct de vedere politic în următoarele 12 luni. Impozitare mai mare înseamnă reducerea disponibilităţii de a investi de către firme şi puterea redusă de cumpărare a populaţiei, care se va vedea în continuare în consum. Chiar dacă vom mai vedea la anul creştere pe salariul minim, din punctul nostru de vedere, acest lucru nu va avea un efect real major în economie, deoarece există în continuare practica aceasta de a plăti venituri suplimentare, care oricum suplimentează venitul acesta minim. Deci impactul va fi doar că statul va colecta mai multe impozite pe salarii şi acestea le va colecta de la firme. Deci din nou un impact în bugetele de investiţii ale firmelor”, a spus Alexandra Smedoiu.
Riscul de retrogradare rămâne ridicat pentru România
La rândul său, Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a afirmat că, deși România a evitat o retrogradare a ratingului de țară în acest an, pericolul persistă. El a menționat că toate rapoartele de rating subliniază nivelul ridicat al „deficitelor gemene” – bugetar și de cont curent – comparativ cu alte state care păstrează statutul de investment grade.
Codirlașu a explicat că apartenența la Uniunea Europeană și accesul la fonduri europene reprezintă principalii factori care mențin România în această categorie de rating. Totuși, a avertizat că, în lipsa corectării deficitului bugetar, riscul de downgrade va rămâne prezent în următorii trei ani, fiind influențat și de contextul politic intern.
„Fiecare acord de rating spune că România are cele mai mari deficite gemene, bugetare şi de cont curent, dintre ţările cu rating investment grade. Dar ce ne ţine în categoria respectivă de rating este apartenenţa la UE, faptul că avem acces la fondurile europene şi faptul că nu ne va lăsa Comisia Europeană să deraiem. Asta e de discutat. Dar, tocmai pentru că avem aceste deficite ridicate rămâne riscul de downgrade şi eu cred că vom mai vorbi de el în următorii trei ani. Dacă facem ce trebuie, mă rog, noi ştim ce trebuia să facem ca să nu fim downgradaţi, rămânem aici, dar dacă deraiem în continuare cu deficitul bugetar, da, riscul este să fim downgradaţi, şi mă rog, foarte legat de riscul politic”, a declarat Adrian Codirlaşu.
Asociaţia CFA România a prezentat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, raportul „FY2026 Macroeconomic Outlook”, document ajuns la cea de-a doua ediţie. Prima apariţie a acestui document, care cuprinde previziunile macroeconomice pentru anul următor, a fost lansată pe 7 octombrie 2024.
