Potrivit unui studiu publicat vineri la cererea colegislatorilor europeni, BCE a analizat impactul unor plafoane de până la 3.000 de euro per persoană pentru depozitele garantate, concluzionând că efectele asupra lichidității și profitabilității sectorului bancar ar fi minime.
Proiectul euro digital se află într-o etapă avansată
BCE testează tehnologia încă din 2023, însă Uniunea Europeană nu a definit încă un cadru juridic. Dacă legislația europeană va fi finalizată până la sfârșitul anului 2026, lansarea monedei digitale este estimată pentru mijlocul anului 2029, conform declarațiilor lui Piero Cipollone, membru al Comitetului Executiv al BCE.
Noua formă de numerar digital ar urma să ofere un mijloc de plată sigur, gratuit și anonim, disponibil inclusiv offline, menținând în același timp suveranitatea monetară europeană în fața concurenței reprezentate de marii giganți privați americani din domeniul tehnologic, conform AFP.
Studiul BCE prezintă două scenarii
Studiul BCE prezintă două scenarii: unul „normal”, în care euro digital este folosit doar ca mijloc de plată, și unul de „retragere spre siguranță” în perioade de criză financiară. În scenariul cel mai probabil, efectele asupra sistemului bancar ar fi foarte limitate. Rata de lichiditate a instituțiilor bancare ar rămâne peste pragurile de reglementare în majoritatea cazurilor, doar nouă bănci urmând să înregistreze o scădere ușoară sub aceste limite. De asemenea, rentabilitatea capitalului propriu ar fi afectată doar marginal, cu o reducere estimată între 0,1 și 0,2 puncte procentuale.
Cu toate acestea, unele bănci private, mai ales din Franța, se tem de o posibilă retragere a depozitelor clienților odată cu introducerea euro digital. BCE a testat un scenariu de criză, arătând că retragerile s-ar menține la niveluri controlabile: 156 de miliarde de euro cu un plafon de 500 de euro și până la 699 de miliarde de euro cu un plafon de 3.000 de euro, echivalentul a 2,2% din activele bancare sau 8,2% din depozitele curente.
Aceste procente sunt mult mai mici decât cele înregistrate în crizele trecute – 20,9% din depozite retrase în Cipru în 2013, 25,9% în Grecia în 2015 și 6,4% în Belgia la lansarea unui produs de economii atractiv.
Instituția de la Frankfurt subliniază că astfel de retrageri masive ar putea apărea și în lipsa unui euro digital, întrucât deponenții ar putea alege să-și mute banii către alte forme de active digitale considerate sigure, cum ar fi monedele stabile susținute de valute străine, în special de dolarul american. BCE avertizează totodată asupra riscului de „dolarizare digitală”, care ar putea destabiliza sistemul financiar european și ar slăbi rolul internațional al euro.
Mugur Isărescu a comentat recent proiectul
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a comentat recent proiectul, subliniind că introducerea euro digital nu va elimina numerarul, întrucât o parte semnificativă a populației continuă să prefere plățile în cash. El a reamintit exemplul Suediei, care a încercat să devină prima societate fără numerar, dar a fost nevoită să renunțe din cauza opoziției pensionarilor și a riscurilor cibernetice.
„Am citit despre accelerarea procesului de introducere a unui euro digital, un euro digital care nu înlocuieşte numerarul în euro şi – aşa cum spunea madame Lagarde (n.red. preşedintele BCE), nu pentru că îmi place să îmi văd semnătura pe bancnotele de euro, ci pentru că bancnotele euro rămân preferatele unei părţi din populaţie.
Am mai povestit de încercarea Suediei de a fi prima ţară «no-cash society», când şi-au celebrat 350 de ani de la înfiinţarea Băncii Centrale a Suediei şi pe urmă au constatat că nu vor putea din două considerente şi ambele s-au dovedit practice”, a spus Isărescu.
Isărescu a atras atenția asupra faptului că mulți pensionari nu doresc să renunțe la numerar și preferă să continue utilizarea acestuia, estimând că aproximativ un milion de persoane vor rămâne fidele plăților în bani fizici. De asemenea, guvernatorul BNR a avertizat asupra vulnerabilităților legate de securitatea cibernetică, afirmând că, în lipsa unor sisteme clare de protecție, un atac cibernetic ar putea paraliza plățile în doar câteva zile. El a subliniat că dezvoltarea acestor sisteme este complexă, deoarece și potențialii atacatori evoluează constant.
