Lagarde: Europa trebuie să iasă din postura de „spectator nevinovat”
În cadrul unui discurs susținut la Paris, Christine Lagarde a reiterat ideea că economia zonei euro nu își mai poate permite să rămână pasivă în fața șocurilor externe. Președinta BCE a explicat că volatilitatea globală și mișcările de capital generate de deciziile politice din alte regiuni, în special din Statele Unite, au efecte directe asupra stabilității financiare europene.
„Suntem spectatori nevinovaţi ai deciziilor politice luate la Washington şi ai mişcărilor de capital realizate la nivel global, asupra cărora nu avem prea multă influenţă. Aceasta nu este o poziţie sustenabilă.
Nu putem rămâne un refugiu pasiv, absorbind şocurile create în alte părţi. Trebuie să fim o monedă care îşi modelează propriul destin”, a declarat Lagarde.
Declarațiile vin într-un moment în care euro, a doua cea mai utilizată monedă din lume după dolar, traversează o perioadă de apreciere semnificativă. În 2025, moneda europeană a câștigat teren pe fondul retragerii investitorilor din activele americane, o tendință determinată de incertitudinile privind politicile economice de la Washington.
Totuși, Lagarde a atras atenția că dimensiunea redusă a pieței europene de titluri de stat și a celor mai mari acțiuni, comparativ cu cea a Statelor Unite, face ca zona euro să rămână vulnerabilă în perioadele de intrări bruște de capital. În opinia sa, o piață financiară europeană mai integrată și mai profundă ar putea oferi o protecție mai eficientă împotriva acestor dezechilibre.
Euro se apreciază, dar riscurile pentru exportatori rămân un subiect de dezbatere
Pe măsură ce euro s-a consolidat în ultimele luni, unii analiști au avertizat că o monedă prea puternică ar putea reduce competitivitatea exportatorilor europeni, în special în sectoarele care depind de piețele externe.
Această îngrijorare este împărtășită de o parte a mediului de afaceri, care se teme de pierderea avantajului competitiv în fața producătorilor din afara Europei.
Christine Lagarde a respins însă aceste temeri, susținând că nu există o legătură directă între creșterea cererii pentru active denominate în euro și o apreciere excesivă a monedei. Potrivit acesteia, o strategie mai amplă de extindere a utilizării euro în comerțul internațional ar putea contribui la stabilitatea pe termen lung.
Lagarde a adăugat că extinderea ponderii comerțului intern și extern în euro ar putea oferi o protecție suplimentară împotriva fluctuațiilor valutare și ar sprijini autonomia economică a Uniunii Europene.
Problemele economiei europene, „autoprovocate”, potrivit președintei BCE
Un alt mesaj central al intervenției lui Christine Lagarde a vizat provocările interne ale economiei europene. Oficialul BCE a afirmat că o parte considerabilă a dificultăților cu care se confruntă Uniunea Europeană este rezultatul unor obstacole interne, care pot fi corectate prin reforme structurale.
„Performanţa noastră mai slabă faţă de Statele Unite reflectă în mare parte bariere interne: reglementări fragmentate, regimuri fiscale diferite, reguli de insolvenţă neuniforme şi pieţe de capital incomplete”, a spus Lagarde.
Ea a insistat asupra faptului că lipsa unei piețe de capital complet integrate și diferențele dintre regimurile fiscale din statele membre limitează potențialul de creștere al economiei europene. În acest sens, a pledat pentru o cooperare mai strânsă între guvernele naționale și instituțiile europene, în vederea creării unui cadru comun mai eficient.
„Provocările structurale, precum costurile ridicate ale energiei, productivitatea scăzută şi reticenţa de a finanţa proiecte comune, se află, într-o mare măsură, sub controlul nostru”, a completat președinta BCE.
Lagarde a subliniat că dependența energetică ridicată și investițiile insuficiente în proiecte de infrastructură și inovare continuă să frâneze competitivitatea continentului. În opinia sa, soluțiile nu țin doar de politica monetară, ci și de o mai bună coordonare fiscală și de un angajament comun pentru modernizarea economiei europene.
