Hunter Biden, afaceri suspecte la București. Legăturile cu China, Ambasada SUA și Puiu Popoviciu

O anchetă publicată de „The New York Times”, dezvăluie o serie de conexiuni controversate între Hunter Biden, fiul fostului președinte al Statelor Unite, și o afacere imobiliară din România, derulată în perioada în care tatăl său era vicepreședinte. Investigația sugerează că Hunter Biden ar fi avut un rol dublu – de avocat al omului de afaceri Gabriel Popoviciu și de potențial partener într-un consorțiu care intenționa să cumpere terenurile din jurul Ambasadei SUA din București, cu participarea unui gigant energetic chinez.

Hunter Biden și afacerile din România, dezvăluite de „The New York Times”. Legăturile cu Puiu Popoviciu

Potrivit anchetei „The New York Times”, în perioada în care Joe Biden era vicepreședinte, fiul său, Hunter Biden, s-ar fi implicat într-o afacere care urmărea vânzarea unor terenuri aflate în jurul Ambasadei SUA din București, scrie Dan Andronic într-un material publicat de EVZ.ro.

Proiectul, care nu s-a concretizat, ar fi permis intrarea unui consorțiu ce includea compania chineză CEFC China Energy, cunoscută pentru legăturile sale cu statul chinez, într-o zonă considerată sensibilă pentru interesele americane.

Hunter Biden ar fi jucat un rol complex, fiind deopotrivă om de afaceri și avocat al lui Gabriel „Puiu” Popoviciu, dezvoltatorul român implicat într-un dosar DNA privind achiziția terenurilor respective.

Într-un mesaj WhatsApp din mai 2017, fiul președintelui american ar fi recunoscut că situația reprezintă un „hățiș etic” și ar fi admis că nu poate continua să-l reprezinte pe Popoviciu în timp ce participă la grupul de cumpărători.

Interesele pe care le avea China în acest proiect

Documentele consultate de publicația americană arată că, potrivit unui scenariu, CEFC China Energy ar fi urmat să dețină aproape jumătate din proiect, cu o investiție cuprinsă între 300 și 500 de milioane de dolari.

Un memorandum intern ar fi inclus și o propunere ca statul român să păstreze 10% din acțiuni, pentru a genera venituri bugetare pe termen lung și pentru a facilita o soluționare favorabilă a dosarului Popoviciu.

Unii dintre partenerii implicați au afirmat ulterior că terenul ambasadei trebuia exclus din tranzacție, în timp ce alții au negat că acesta ar fi făcut parte din plan. Documentele nu stabilesc clar limitele proiectului.

Întâlnirea cu ambasadorul SUA la București

În noiembrie 2015, Hunter Biden ar fi călătorit la București împreună cu un avocat al firmei Boies Schiller Flexner pentru a discuta cazul Popoviciu cu noul ambasador american, Hans Klemm. Conform relatărilor din The New York Times, discuția ar fi avut loc în cadrul unei cine organizate în incinta ambasadei.

Surse apropiate evenimentului au confirmat că tema principală a conversației a fost situația juridică a lui Popoviciu, într-un context sensibil în care Joe Biden, critica public corupția din România în 2014, din posturi de vicepreședinte al SUA.

Potrivit The New York Times, avocații lui Gabriel Popoviciu i-ar fi transmis ambasadorului american Hans Klemm că, în cazul în care ancheta penală împotriva dezvoltatorului va continua într-un mod agresiv, aceasta ar putea complica regimul de proprietate asupra terenului pe care se află Ambasada SUA din București.

Surse apropiate poziției ambasadorului au declarat că Hans Klemm a considerat inadecvată implicarea lui Hunter Biden într-o chestiune atât de delicată, dat fiind că acesta era fiul vicepreședintelui Statelor Unite. Diplomatul nu ar fi intervenit în favoarea lui Popoviciu, iar procesul a continuat fără ingerințe politice. Firma de avocatură Boies Schiller Flexner, pentru care lucra Biden, nu a oferit comentarii în legătură cu acest episod.

Cum s-a prăbușit întregul proiect

Afacerea s-a destrămat în 2017, înainte ca finanțarea chineză să fie transferată efectiv, pe fondul tensiunilor dintre parteneri. Conform documentelor analizate de The New York Times, Hunter Biden ar fi primit aproximativ 1 milion de dolari de la Gabriel Popoviciu în perioada în care tatăl său era vicepreședinte, sumă completată ulterior de plăți provenite de la entități asociate companiei CEFC China Energy.

Compania chineză, implicată în mai multe proiecte internaționale controversate, a intrat ulterior sub anchetă în SUA și China.

În 2018, președintele său a fost reținut la Beijing și nu a mai apărut în spațiul public, ceea ce a fost interpretat ca un indiciu al unei condamnări pronunțate în secret de autoritățile chineze.

Popoviciu, condamnat în 2017 și achitat definitiv în ianuarie 2025

Gabriel „Puiu” Popoviciu, dezvoltatorul proiectului Băneasa, a fost condamnat în 2017 la 7 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu un teren de 224 de hectare. Stabilit ulterior în Marea Britanie, extrădarea sa a fost refuzată de instanțele britanice.

În 2023, el a cerut revizuirea sentinței, iar Curtea de Apel București i-a admis solicitarea, hotărând în 2024 că „fapta nu există”. Pe 15 ianuarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelul DNA și a menținut achitarea definitivă, ridicând toate măsurile restrictive și anulând condamnarea inițială.