Adrian Câciu critică haosul fiscal și cere clarificări privind jalonul 207 din PNRR

Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor din partea PSD, a afirmat că România se află într-o situație de confuzie fiscală generată de măsuri contradictorii și de lipsa unui plan coerent, acuzând actuala guvernare că se ascunde în spatele deficitului bugetar pentru a justifica greșelile economice. El a susținut că în perioada în care a condus Ministerul Finanțelor a reușit să reducă deficitul de la 9,2% la 6,3%, crescând în același timp investițiile, pensiile, salariile și finanțarea administrațiilor locale, fără să provoace o criză bugetară.

Câciu a declarat că acest rezultat a fost posibil „prin măsuri aplicate cu cap”, nu prin politici „psihotice sau haotice”. Fostul ministru consideră că dezbaterea publică a fost deturnată către discuții sterile despre deficit, în timp ce adevărata problemă – îndeplinirea jalonului 207 din PNRR, care prevede reforma fiscală – este ignorată.

El a subliniat că România are obligația de a respecta acest angajament, indiferent de nivelul deficitului, și a cerut ca Guvernul să comunice clar ce spune Comisia Europeană, respectiv dacă aceasta consideră jalonul îndeplinit sau nu.

Fostul demnitar a atras atenția că la ultima rectificare bugetară ajustarea a fost de doar 0,5 puncte procentuale, față de ținta de 1,3% din PIB, ceea ce indică o lipsă de consistență în strategia fiscală. În opinia sa, absența unui răspuns clar din partea autorităților și a Comisiei Europene a alimentat un climat de haos și confuzie, dominat de opinii nefundamentate și de ceea ce a numit „mitologie falsă”.

Anii 2025 și 2026 vor reprezenta un vârf al cheltuielilor de investiții, apoi procentul din PIB se va reduce

În sprijinul argumentelor sale, Câciu a prezentat date actualizate conform deciziei Comisiei Europene privind Planul Fiscal Structural al României, potrivit cărora investițiile pentru anul 2025 ar urma să atingă 8% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile 2,8%, însumând 10,8% din PIB. El a menționat că, deși veniturile fiscale ar trebui să crească cu 1,3% din PIB, acest obiectiv nu a fost confirmat.

Fostul ministru a mai explicat că anii 2025 și 2026 vor reprezenta un vârf al cheltuielilor de investiții, după care acestea ar trebui să scadă la circa 5% din PIB.

În schimb, situația dobânzilor rămâne complicată din cauza riscului de țară crescut, al războiului din proximitate și al deficitului de cont curent ridicat. Câciu a afirmat că singura soluție viabilă este stimularea producției interne, pentru a reduce dependența de importuri.

În privința execuției bugetare, fostul ministru a acuzat lipsa de transparență și a susținut că, deși la rectificare s-a anunțat acoperirea tuturor cheltuielilor esențiale, ulterior s-a dovedit contrariul, apărând chiar amenințări cu plângeri penale între instituții. El a semnalat și neconcordanțe în încasările din TVA, care, în loc să crească după majorarea cotei la 21%, au scăzut cu 1,9 miliarde lei.

Câciu a avertizat că România riscă să piardă 870 de milioane de euro, sumă suspendată din cauza neîndeplinirii unor jaloane din PNRR, și a criticat intențiile de a majora TVA-ul la 24%.

În încheiere, fostul ministru a spus că unii decidenți ar avea nevoie, „de un duș cu apă rece”, pentru a reveni la o abordare rațională și coerentă în gestionarea finanțelor publice.

Postarea integrală a fostului ministru de Finanțe

„Cum oi fi reușit eu să scad deficitul de la 9,2% la 6,3%, sa cresc si valoarea investitiilor, sa cresc si pensii si salarii, sa finantez autoritati locale si centrale, sa am si crestere economica de 4% si sa nu am nici o criza bugetara?

Simplu, cu cap și cu masuri bune pentru economie! Nu psihotic, nu haotic!

Toată lumea, ma rog, mulți, mult prea mulți, de la erudiți la nepricepuți, de la analiști la influenkeri, de la președinte până la mai știe cine ce părerolog, ne vorbește despre deficit!

Si toți se ascund în spatele deficitului pentru tot haosul creat de masurile luate și de cele pe care unii intenționează să le ia.

Deficitul a devenit scuza perfecta, mă scuzați, chiar și pentru crimă, pardon, criză economică.

(Revin la deficit mai încolo)

Dar nimeni, măi, dar NIMENI nu ne spune ce este important:

România are un jalon de îndeplinit.

Jalonul 207 din PNRR

Cu reforma fiscala.

Ceea ce asteptam de la guvern în discutiile cu COM este sa ne spuna daca COM considera jalonul 207 indeplinit sau nu!

Nu sa inventam motive cu deficitul.

Jalonul 207(reforma fiscala) trebuie indeplinit si daca ai avea excedent!

Ca nu ți-l scoate nimeni din reformele asumate prin PNRR!

Sunt masurile luate suficiente pentru a fi considerat închis jalonul?

Ăsta este raspunsul pe care NU ÎL AVEM!

(Mai ales ca, la rectificare nu avem acel plus de 1,3% din PIB. Ajustarea e de doar 0,5 pp).

Și, pentru că nimeni nu se ocupă de acest răspuns, avem haos creat de supozitii, păreri, idei, opinii și multă mitologie falsă!

Deficitul! Durerea zilei. A anului, ce să mai!

Ia să vă dau niște cifre(actualizate cu tot cu rectificare):

Investitii 2025=8% din PIB.

Chelt cu dobanzile 2025=2,8% din PIB.

Total 10,8% din PIB!!!

Decizia COM cu privire la aprobarea Planului Fiscal Structural al Romaniei cuprinde aceste date pentru 2025!!!

(2% la dobanzi si 7,9% la investitii-cateva diferente date de prelungirea riscului dat de situatia geopolitica)

Restul este poezie!

Dar tot acolo este prevăzut ca veniturile fiscale să creasca cu 1,3% din PIB in 2025.

Aici nu avem răspuns!

Acum, tot despre ajustare:

Avem varf de investitii pe 2025 si 2026. Dupa care vor coborî la un 5% din PIB.

La dobanzi, e complicat. Riscul de tara este agravat de persistenta razboiului din proximitate, la care se adauga persistenta unui deficit de cont curent deosebit de ridicat(deficitul comercial imens). Fondurile europene nu au puterea sa atenueze deficitul la balanta de plati. Nu ai alta varianta decat sa cresti productia interna ca sa scazi dependenta de import. Nu se face peste noapte.

Sa revin: hai sa le luam pe rand!

  1. Comisia Europeana trebuie sa ne spuna daca e indeplinit jalonul 207!
  2. Junk nu va fi vreodata in RO cat timp avem stabilitate politica.
  3. Fondurile europene -nici o posibilitate să se suspende, nu suntem nici macar in fața unei posibile amenzi.
  4. Deficitul este dat de volumul mare de investitii(8% din PIB) si cheltuieli cu dobanzile(2,8% din PIB). Si daca ne inchidem în 9% este evident ca veniturile generale închid cheltuielile sociale si de functionare și neutralizeaza o parte(mica pentru ca amploare cheltuielilor este, conjunctural, mare) din cheltuielile cu dobanzile si pentru investitii.
  5. 2025 si 2026 sunt ani cu varf de cheltuieli pe investitii.
  6. La rectificare ni s-a spus ca au fost acoperite toate cheltuielile esentiale.

Ieri si azi aflam ca NU AU FOST si avem amenintari cu plangeri penale intre parti.

Haos! Ăsta nu e management rațional.

Cheltuielile respective chiar trebuiau acoperite. Sumele din cotele defalcate de TVA trebuiau sa fie mai mari.

Aici am un dubiu, pentru că estimatul suplimentar din TVA trebuia sa fie cca 6 mld lei potrivit legii 141/2025(cand a crescut TVA-ul la 21%) iar la rectificare veniturile anualizate din TVA scad cu 1,9 mld lei!!!???. . „Fugem” cu TVA-ul?

  1. Mai sunt multe, cum ar fi de exemplu faptul ca vine noiembrie si nu am indeplinit nici un jalon din cele pentru care avem suspendati 870 milioane euro!!!

Și, în tot tavalugul asta de lipsă de solutii și raspunsuri, ni se servește posibila creștere a TVA la 24%!!!

Eu zic că unora le trebuie un duș cu apă rece!”, a scris Adrian Câciu pe pagina sa de Facebook vineri, 10 octombrie.