România trebuie să reducă deficitul bugetar la 2,5% până în 2031
În analiza sa, Gabriel Biriș arată că România trebuie să reducă deficitul bugetar de la aproape 9% din PIB în 2024 la 2,5% până în 2031, ceea ce înseamnă o ajustare de aproximativ 6% din PIB.
El a explicat că, pe lângă această corecție, statul va trebui să facă față și altor presiuni bugetare majore – creșterea cheltuielilor cu apărarea și impactul pensionării „decrețeilor”, care ar adăuga încă aproximativ 5% din PIB.
Creșterea cheltuielilor cu apărarea și valul de pensionări pun presiune suplimentară pe buget
Consultantul fiscal a descris evoluția deficitului din ultimii 22 de ani drept una „puternic pro-ciclică”, cu valori ridicate în anii electorali. El a menționat trei vârfuri semnificative: anul 2009, când România a fost afectată de criza financiară globală, anul 2020, marcat de pandemie, și 2024 – an electoral fără o criză externă, dar cu un deficit aproape dublu față de cel planificat inițial.
Biriș a arătat că în 2015 deficitul ajunsese sub 1% din PIB, în timp ce în 2025 acesta este deja bugetat la 7% și rectificat la 8,4%. Potrivit acestuia, o astfel de situație nu poate fi corectată doar prin măsuri fiscale clasice.
Gabriel Biriș: ajustarea nu se poate face doar prin taxe, ci prin investiții și producție internă
Consultantul susține că o ajustare de asemenea dimensiune nu poate fi făcută exclusiv prin creșterea veniturilor bugetare sau reducerea cheltuielilor. El consideră că soluția realistă este stimularea producției interne și a investițiilor. Biriș a precizat că România trebuie să crească PIB-ul prin investiții în sectoare productive, pentru a reduce dependența de importuri și a crește exporturile.
În postarea sa, el a menționat că va reveni asupra acestui subiect într-o analiză separată, dedicată exclusiv modului în care economia poate fi consolidată prin investiții și creștere sustenabilă.
„Am început să atrag atenția atât în media, cât și la diverse conferințe la care am participat în ultima perioadă asupra uriașei ajustări a deficitului bugetar pe care România trebuie să o facă în următorii 6 ani (2026–2031).
Am prezentat graficul din foto la:
Conferința ASPES/BNR, 23 septembrie;
Conferința Finanțarea Societăților Comerciale/IBR, 25 septembrie;
Conferința Finanțarea Dezvoltării – (Re)capitalizarea economiei, Curs de Guvernare/Camera Deputaților;
Evenimentul Bucharest Food Summit/ASAS, 1 octombrie.
În grafic vedeți evoluția deficitului în ultimii 22 de ani (2004–2025) și ajustarea ce trebuie făcută în următorii 6 ani (2026–2031).
Observăm următoarele:
O evoluție puternic pro-ciclică (BAD, BAD, BAD!), corelată în special cu perioadele de alegeri;
3 spike-uri: 2009 (post Lehman, dar și anul în care dl. Băsescu a trebuit reales), 2020 (pandemie) și 2024 – fără crize, dar cu 4 runde de alegeri…
De remarcat că în 2015, deficitul ajunsese sub 1% PIB!
Pentru 2024, deficitul a fost bugetat la 5,5% PIB, ajustat ulterior la 7%, în final ajungând la aproape 9% PIB (pe cash, că pe ESA a fost mai mare);
Pentru 2025, deficitul a fost bugetat la 7% PIB (urmare a acordului cu Comisia) și acum rectificat la 8,4% PIB.
De aici plecăm, urmând ca până în 2031 să ajungem la 2,5% PIB, adică o ajustare de vreo 6% PIB…
Din păcate, nu va fi singura, pentru că:
Trebuie să creștem cheltuielile cu apărarea cu 3% PIB și
Trebuie să suportăm cataclismul pensionării „decrețeilor” – încă aprox. 2% PIB.
Deci, în următorii 6 ani va trebui să facem o ajustare de 11% PIB, more or less!
Să nu uităm și că 2028 și 2029 vor fi ani electorali! Deja auzim declarații cum că din 2027 ne va fi mai ușor…
Cifrele ne spun însă cu totul altceva!
Cred că este evident pentru oricine că o astfel de ajustare nu poate fi făcută doar prin creșterea veniturilor (chiar și presupunând că scădem GAP-ul de TVA la media UE), nici doar prin reducerea cheltuielilor și nici măcar printr-o combinație a celor două.
Va trebui să creștem PIB-ul, iar acest lucru trebuie făcut prin creșterea investițiilor în producție, atât pentru creșterea gradului de acoperire a consumului intern din producție internă, cât și pentru creșterea exporturilor.
Revin separat pe acest subiect, al creșterii economiei prin investiții”, spune consultantul fiscal Gabriel Biriș într-o postare pe Facebook.
