Arestări și raiduri în Republica Moldova și Serbia
Cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, autoritățile de la Chișinău au efectuat peste 250 de percheziții și au arestat 74 de persoane suspectate că plănuiau revolte și tulburări în ziua scrutinului. Potrivit oficialilor moldoveni, cei reținuți ar fi fost instruiți în tabere din Serbia, unde au învățat tactici de luptă și rezistență împotriva forțelor de ordine.
Câteva zile mai târziu, poliția sârbă a anunțat arestarea a doi cetățeni suspectați că au organizat tabere de antrenament pentru peste 150 de moldoveni și români. În urma acestor evenimente, Serbia s-a grăbit să calmeze tensiunile diplomatice, însă rămâne sub presiunea acuzațiilor potrivit cărora ar fi devenit o bază de operațiuni pentru activități orchestrate de Moscova.
Legături între taberele din Serbia și atacurile din Franța
Ziarul elvețian scrie că un al doilea val de arestări a întărit suspiciunile privind implicarea Rusiei. La doar trei zile după primele rețineri, autoritățile sârbe au anunțat arestarea a unsprezece persoane, toate de cetățenie sârbă, acuzate că au plasat capete de porc tăiate în fața mai multor moschei din Paris și că au vandalizat instituții evreiești cu vopsea verde.
Ministerul de Interne de la Belgrad a transmis că aceste persoane ar fi fost instruite în Serbia „la ordinul unui serviciu secret străin”, cu scopul de a provoca ură și violență pe criterii etnice și religioase. Autoritățile franceze, care anchetau deja incidentele, suspectează la rândul lor implicarea Rusiei, acuzând Moscova că încearcă să alimenteze tensiunile din societățile occidentale.
Serbia, prinsă între Rusia și Uniunea Europeană
Analiza Neuer Zürcher Zeitung notează că președintele Aleksandar Vučić se confruntă cu presiuni tot mai mari, atât din Vest, cât și din Est. Bruxelles-ul critică derapajele autoritare ale regimului de la Belgrad și reprimarea protestelor, în timp ce Moscova este nemulțumită de exporturile de muniție sârbești către Ucraina.
În același timp, Serbia încearcă să evite sancțiunile americane asupra companiei petroliere Naftna Industrija Srbije (NIS), controlată majoritar de Gazprom Neft. Arestările recente, notează publicația, par să fi venit într-un moment strategic, pentru a demonstra bunăvoință față de Occident și a preveni impunerea sancțiunilor.
O strategie riscantă între Vest și Est
Președintele Vučić a afirmat într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung că acuzațiile Rusiei privind livrările de muniție sunt „profund insultătoare” pentru Serbia, dar a continuat să acuze agențiile de informații occidentale că finanțează o „revoluție” pe teritoriul țării sale.
Potrivit analizei, aceste reacții reflectă tensiunile din interiorul strategiei sale de echilibru geopolitic. Serbia încearcă să mențină relații economice avantajoase cu toate marile puteri, dar devine tot mai clar că, în ciuda poziției oficiale, Moscova o consideră un instrument esențial în campania sa de destabilizare a Europei.
Concluzia articolului elvețian este tranșantă: indiferent de intențiile lui Aleksandar Vučić, Serbia a fost deja aleasă de Rusia ca rampă de lansare pentru operațiunile sale menite să slăbească Occidentul.
