Ilie Bolojan spune că România plătește dobânzi de 11 miliarde de euro anual
Premierul Ilie Bolojan a explicat că România cheltuie sume uriașe pe dobânzile aferente împrumuturilor contractate pentru susținerea cheltuielilor publice. Potrivit acestuia, doar în acest an, costurile aferente datoriilor se ridică la 11 miliarde de euro, bani care ar fi putut fi folosiți pentru investiții majore în infrastructură.
„Gândiți-vă că dacă tot creditul pe care l-am luat anul acesta l-am duce în lucrări de drumuri expres, am face într-un an de zile 2500 de km de drumuri expres, adică am trece Carpații de la Chișinău și până la granița de vest, ne-am duce până în București, până la Craiova, peste tot, și asta în condițiile în care, timp de 40 de ani, am făcut puțin peste 1200 de km”, a declarat premierul.
Bolojan a mai subliniat că statul român irosește resurse importante pentru plata acestor datorii, în timp ce cheltuielile curente, în special cele cu salariile bugetarilor, continuă să crească.
„Ăștia sunt banii pe care îi irosim. Gândiți-vă că costul total al salariilor din sectorul public, într-un an de zile, este aproximativ 150 de miliarde de lei, deci este exact cam 30 de miliarde de euro. Practic, noi, dacă am continua cu investițiile și cu ceea ce se întâmplă în condiții normale astăzi, dacă nu luăm credite, n-am putea plăti niciun salariu în sectorul public”, a explicat șeful Guvernului.
Premierul: Nu se pune problema creșterii TVA-ului
Întrebat despre posibile modificări fiscale, premierul a respins ideea unei majorări a TVA-ului la 24%. Ilie Bolojan a precizat că soluția pentru stabilizarea finanțelor publice nu constă în creșterea taxelor, ci în continuarea reducerilor bugetare și în eficientizarea cheltuielilor statului.
„Nu se pune această problemă (n.r. – să crească TVA-ul). Se pune problema că dacă nu continuăm să facem aceste reduceri, nu pentru că vrea un premier sau altul, pentru că asta este o necesitate, la un moment dat, veniturile îți cresc cât îți cresc, cheltuielile nu scad și din nou ajungi să-ți faci o socoteală și să-ți dai seama că plătești cum am plătit anul acesta 11 miliarde de euro doar dobânzi”, a declarat Bolojan.
Acesta a oferit și un exemplu concret pentru a ilustra dimensiunea acestor costuri:
„Ceea ce înseamnă o sumă foarte mare și am dat exemplul că, de fapt, este Autostrada Moldovei, de la București la Pașcani, doar dobânzile”, a adăugat premierul.
Economiștii avertizează asupra riscurilor bugetare
Pe fondul acestor declarații, economiștii atrag atenția că obiectivele de deficit bugetar asumate de Guvern sunt greu de atins fără măsuri consistente de reformă și reducere a cheltuielilor. Specialiștii consideră că ținta de deficit de 8,4% pentru 2025, negociată cu Comisia Europeană, ar putea fi depășită, iar cea de 6,4% pentru 2026 pare, de asemenea, dificil de realizat.
În lipsa unei reforme profunde în administrația publică și a unei eficientizări reale a colectării veniturilor, există riscul ca Executivul să fie nevoit să introducă noi taxe și accize în lunile următoare. Aceste măsuri ar putea conduce la majorarea prețurilor, reducerea consumului și presiuni suplimentare asupra inflației.
Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, a explicat într-o intervenție la Antena 3 CNN că o alternativă realistă la creșterea taxelor ar fi accelerarea digitalizării și reformei în cadrul ANAF. În opinia sa, aceste schimbări ar contribui la o colectare mai eficientă a veniturilor la bugetul de stat.
„Ne așteptăm ca sumele colectate să nu fie suficiente pentru a închide un buget pentru anul 2026 cu un deficit de 6,4, 6,5% cât ar aștepta Uniunea Europeană. Nivelul de ajustare ar fi unul foarte mare pe care ar trebui să îl facă Guvernul. Văzând că toate aceste măsuri pe partea de cheltuieli întârzie e de așteptat ca până la urmă soluția să vină tot din zona de taxe”, a explicat Manolescu.
El a adăugat că, în ciuda declarațiilor premierului, experiența ultimilor ani arată că măsurile de reducere a cheltuielilor sunt dificil de implementat.
„Deși am văzut declarații ale premierului în care spunea că nu sunt căutate soluții în zona de taxe, ci se mizează strict pe o zonă de reducere a cheltuielilor, după cum am observat și în anii anteriori, toate aceste măsuri de reducere a cheltuielilor sunt foarte greu de adoptat, iată toate discuțiile din Coaliție cu privire la aceste modificări”, a completat președintele Camerei Consultanților Fiscali.
