O treime dintre proiectele de mediu din PNRR, pierdute definitiv
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a explicat că o parte importantă a proiectelor de mediu finanţate prin PNRR nu au mai putut fi recuperate din cauza întârzierilor majore în implementare. Ea a precizat că, deşi PNRR a fost lansat de peste doi ani, numeroase instituţii aflate în subordinea ministerului nu au reuşit să avanseze deloc.
„Am avut negocierea cu Comisia Europeană (…). Am ieşit public şi am spus foarte clar care este stadiul. Stadiul era unul devastator. Deci la mai bine de doi ani de zile de la implementarea PNRR-ului, erau proiecte masive, foarte multe dintre ele, care erau la 0%. Şi vorbim asta la foarte multe autorităţi din subordinea Ministerului Mediului.
Apele Române au ieşit în evidenţă, pentru că la ei s-au pierdut sume uriaşe, dar s-au pierdut şi în Delta Dunării, s-au pierdut şi la ANM, s-au pierdut şi la ANEMAP. Cred că singura instituţie care a reuşit şi în termen record, şi să finalizeze într-un procent cât mai rapid proiectele e Garda de Mediu”, a declarat ministrul la RFI.
Buzoianu a subliniat că Garda Naţională de Mediu este singura instituţie care şi-a finalizat proiectele la timp, reuşind să implementeze integral obiectivele stabilite. Aceasta a achiziţionat drone, camere video portabile pentru inspectori şi a realizat digitalizarea proceselor interne.
Conform ministrului, aproape o treime dintre proiectele aflate la stadiul zero au fost pierdute definitiv.
„S-au pierdut proiecte importante, care ar fi trebuit să contribuie la îmbunătăţirea calităţii mediului şi la modernizarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor”, a adăugat Diana Buzoianu.
Diana Buzoianu precizează că proiectele cu implementare parţială vor continua
În ceea ce priveşte proiectele care aveau deja o implementare de peste 30%, ministrul a precizat că acestea vor fi continuate, având în vedere că beneficiază în continuare de finanţare europeană.
„Urmează să trecem un memorandum în Guvern, în perioada imediat următoare, noi sperăm chiar săptămâna viitoare, prin care proiectele care erau peste 30% să continue, pentru că pentru ele există finanţare de la nivelul Comisiei Europene. Asta înseamnă o parte semnificativă, practic toate proiectele de apă-canal, de exemplu, de peste 30% implementare.
Toate proiectele pentru centrele de aport voluntar de peste 30%. Centrele de aport voluntar sunt locurile în care, dacă ai deşeuri voluminoase, mobilă, dacă ai deşeuri vegetale în rural şi nu ştii unde să le duci, poţi să le duci acolo, gratuit”, a explicat ministrul.
Buzoianu a menţionat că ministerul îşi propune finalizarea a aproximativ două sute de centre de aport voluntar până în vara anului viitor. Acestea sunt investiţii destinate colectării selective şi reducerii deşeurilor abandonate. Totuşi, o parte dintre proiecte se confruntă cu blocaje administrative.
„Ministerul a decis acum câţiva ani de zile să centralizeze achiziţia pentru containere (…). Din nouă licitaţii, din nouă loturi, patru sunt blocate, sunt blocate în contestaţii. Noi sperăm ca anul acesta să se finalizeze aceste contestaţii, să existe în sfârşit un câştigător stabilit de către justiţie şi să putem să dăm, pentru că până la urmă, de la momentul în care câştigătorul este stabilit în instanţă, mai ai nevoie de un timp foarte scurt să livrezi containerele respective”, a detaliat ministrul.
Ea a atras atenţia asupra riscurilor generate de centralizarea achiziţiilor, care, deşi urmăreşte transparenţa, poate bloca proiectele la nivel naţional dacă apar contestaţii.
„Practic, investiţiile sunt făcute în aproape toate cazurile din aceste două sute dintre centrele de aport voluntar, doar că aşteaptă majoritatea dintre ele containerele de la Ministerul Mediului.
Ceea ce ne arată că întotdeauna este o discuţie foarte importantă de avut între dorinţa de a controla să nu se întâmple nişte lucruri abuzive la nivel local şi atunci preferi să centralizezi, dar pe de altă parte, centralizând achiziţiile, rişti să blochezi tot.
Dacă, de exemplu, o singură achiziţie nu merge bine, ai blocat de fapt proiectele pe toată ţara”, a adăugat Diana Buzoianu.
Potrivit datelor prezentate, Garda Naţională de Mediu a atins o rată de absorbţie de 100% a fondurilor din PNRR. Au fost cheltuite 11 milioane de euro pentru achiziţii şi modernizări, inclusiv digitalizarea sistemului de control.
Performanţa Gărzii de Mediu este considerată un exemplu de implementare eficientă, în contrast cu restul instituţiilor din subordinea Ministerului Mediului, unde întârzierile şi procedurile birocratice au condus la pierderea unor sume importante.
Lucrările de ecologizare din Maramureş, reluate cu sprijin guvernamental
Un alt subiect abordat de ministrul Mediului se referă la situaţia iazurilor neecologizate din judeţul Maramureş. Diana Buzoianu a declarat că s-au identificat fondurile necesare pentru finalizarea lucrărilor de ecologizare la Tăuţii de Sus, unde lucrările sunt realizate în proporţie de 60-70%.
„Am fost acum şase luni de zile, fix aici, la Baia Mare (…). O problemă de mediu uriaşă din Maramureş este partea de iazuri neecologizate. Partea de iazuri neecologizate înseamnă în momentul de faţă că o problemă istorică care a fost lăsată ani de zile fără soluţii, fără resurse a ajuns să impacteze viaţa şi sănătatea a zeci de mii de români.
Am zis când am plecat acum şase luni de zile, din Baia Mare, că o să încerc să găsesc absolut toate metodele şi toate resursele necesare, pentru a adresa măcar o parte din probleme. Ajungând în Ministerul Mediului, printre primele lucruri la care ne-am uitat a fost de ce nu au fost finalizate lucrările, de exemplu, de ecologizare, de la Tăuţii de Sus, despre care experţii spun că sunt undeva între 60-70% finalizate”, a spus ministrul.
Ea a adăugat că Ministerul Mediului, prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), va aloca 23 de milioane de lei pentru aceste lucrări, restul fondurilor fiind acoperite de Ministerul Economiei. Hotărârea de Guvern aferentă este în curs de avizare, urmând să includă un calendar clar de implementare.
„Ministerul Mediului va veni, prin AFM, să dea 23 de milioane de lei, iar restul de bani necesari pentru a finaliza aceste lucrări vor fi acoperite de către Ministerul Economie. Este o hotărâre de guvern care deja a fost trimisă spre avizare către absolut toate instituţiile, toate ministerile care trebuie să avizeze, pentru ca noi, în perioada imediat următoare, să o adoptăm”, a precizat Buzoianu, menţionând că finalizarea lucrărilor este planificată până la sfârşitul anului 2028.
Priorităţi pe termen lung: protejarea mediului şi siguranţa comunităţilor
Ministrul Mediului a explicat că proiectul de ecologizare de la Tăuţii de Sus este esenţial şi pentru dezvoltarea locală. În apropierea zonei urmează să fie construite un parc industrial şi un centru educaţional.
„Am vorbit astăzi inclusiv cu domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, domnul Zetea, şi prin Consiliul Judeţean sunt lucrări care sunt făcute în apropierea iazului de la Tăuţii de Sus, un parc industrial, un centru educaţional care va fi creat acolo.
Toate aceste locuri vor atrage acolo sute dacă nu chiar mii de oameni care, dacă se duc să înveţe sau să muncească acolo, trebuie să ştie că fac asta în condiţii de siguranţă Tocmai de aceea am prioritizat această lucraree”, a spus Buzoianu.
Ea a recunoscut că România se confruntă la nivel naţional cu sute de situri contaminate care nu au fost încă ecologizate.
„Din 2007 se vorbeşte în continuu de cum vor fi alocate resursele necesare (…). Astăzi nu există resursele necesare pentru a închide sau a ecologiza toate iazurile.
Ce este important însă este să trecem de la o gândire de a da banii către proiecte care poate pe termen scurt sunt mai bune din punct de vedere politic (…), să le ducem către proiecte care sunt gândite pe termen mediu şi lung, dar care la final înseamnă vieţi salvate”, a conchis Diana Buzoianu.
