Judecătorul CSM Alin Ene îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de omisiune în declarații
Judecătorul CSM Alin Ene a reacționat public la afirmațiile premierului Ilie Bolojan, potrivit cărora reforma pensiilor magistraților ar fi esențială pentru deblocarea fondurilor europene din PNRR. Magistratul îl acuză pe șeful Guvernului de „minciună prin omisiune”, explicând că problema invocată de Comisia Europeană privește ansamblul pensiilor de serviciu, nu doar pe cele ale magistraților.
„Despre MINCIUNA PRIN OMISIUNE
Minciuna: „Rezolvarea pensiilor magistraților este un jalon de care depinde o sumă de peste 200 de milioane de euro” (foto nr. 1).
Realitatea: Pensiile de serviciu (nu doar cele ale magistraților) au fost un jalon în PNRR, însă legea Bolojan nu rezolvă problema ridicată de Comisia Europeană la suspendarea plății”, spune Alin Ene.
Magistratul amintește că pensiile de serviciu au fost incluse ca jalon 215 în Planul Național de Redresare și Reziliență, iar Comisia Europeană a considerat că acest jalon a fost îndeplinit prin Legea nr. 282/2023, aflată în vigoare.
Documentul transmis de Comisie confirmă, potrivit lui Ene, că evaluarea pozitivă s-a bazat pe prevederile existente la acel moment.
„Pensiile de serviciu au fost incluse în PNRR la jalonul 215. Comisia Europeană a considerat că acest jalon a fost îndeplinit prin Legea nr. 282/2023, lege aflată în vigoare în prezent (extras din scrisoarea Comisiei, în foto nr. 2).
În ceea ce privește pensiile magistraților, această lege prevede o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media salariilor din ultimii patru ani de activitate, fără a putea depăși ultimul salariu în plată. Totodată, stabilește vârsta de pensionare la 60 de ani și prevede o etapizare a creșterii acesteia, realizată prin adăugarea a patru luni pentru fiecare an calendaristic, începând de la data intrării în vigoare a legii”, amintește el.
Cum arată în prezent legea privind pensiile magistraților
Legea 282/2023, menționată de Alin Ene, stabilește că magistrații beneficiază de o pensie de serviciu echivalentă cu 80% din media salariilor din ultimii patru ani de activitate, fără a depăși ultimul salariu în plată.
Vârsta de pensionare a fost fixată la 60 de ani, iar creșterea treptată a acesteia se realizează prin adăugarea a patru luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea pragului stabilit.
Judecătorul subliniază că ritmul de creștere a vârstei de pensionare pentru magistrați este de două ori mai rapid decât în sistemul public.
„Pentru comparație, atunci când legiuitorul a crescut vârsta de pensionare din sistemul public, aceasta s-a făcut prin adăugarea de 2 luni pe an. Așadar, creșterea vârstei de pensionare a magistraților se face de două ori mai repede decât creșterea vârstei de pensionare din sistemul public, deci perioada de tranziție este de două ori mai mică. A se vedea, în acest sens, o altă dezinformare, a liderului unui alt partid din coaliția de guvernare, care declara de curând că perioada de tranziție de 10 ani prevăzută pentru magistrați în proiectul primului ministru Bolojan e prea lungă, pentru că atunci „când crești vârsta de pensionare la oameni – (am aflat astfel și că magistrații nu sunt oameni) nu ai o tranziție așa de lungă”, a precizat el.
În acest context, magistratul critică și o altă declarație publică a unui lider politic din coaliția de guvernare, care a susținut că perioada de tranziție de 10 ani ar fi prea lungă. Ene consideră că astfel de afirmații contribuie la „dezinformarea” opiniei publice, întrucât reforma aplicată magistraților este mai strictă decât cea a sistemului general de pensii.
Reacția Comisiei Europene și efectele deciziei Curții Constituționale
În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu aflate deja în plată, măsură prevăzută în Legea 282/2023. Decizia CCR nr. 724/2024 a avut efecte directe asupra modului în care Comisia Europeană a reevaluat îndeplinirea jalonului 215 din PNRR.
„Prin Decizia CCR nr. 724/2024, impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu aflate în plată prevăzută în legea nr. 282/2023 a fost declarată neconstituțională (extras în foto nr. 3).
Apreciind că acea dispoziție era esențială pentru îndeplinirea jalonului 215, Comisia Europeană a revenit asupra evaluării inițiale și a declarat ca fiind neîndeplinit jalonul 215, suspendând astfel plata sumei de 231.239.584 Euro (extras în foto nr. 4)”, a explicat Alin Ene.
Magistratul precizează că, în ciuda acestei suspendări, Comisia nu a cerut modificarea vârstei de pensionare sau a cuantumului pensiilor magistraților. Aceste prevederi au fost considerate conforme cu cerințele PNRR. Problema identificată ține de lipsa unei soluții constituționale pentru reducerea pensiilor de serviciu aflate deja în plată.
Ce susțin magistrații și care sunt cerințele acestora
Alin Ene afirmă că poziția constantă a magistraților a fost aceea de a menține dispozițiile din Legea 282/2023 privind vârsta de pensionare, cuantumul și etapizarea.
„Ce a solicitat întreaga magistratură în toată această perioadă de asediu împotriva justiției? Nu modificați statutul magistraților! Mențineți dispozițiile din Legea 282/2023 privind vârsta de pensionare, etapizarea și cuantumul!”, a declarat judecătorul.
El respinge acuzațiile potrivit cărora magistrații ar fi cerut pensii mai mari sau pensionare la vârste foarte mici.
„NU am solicitat pensionarea la 48 de ani și NU am solicitat pensie mai mare decât salariul. Dar pentru manipularea opiniei publice, sigur că ajută mutarea discuției în aceste direcții”, a adăugat Alin Ene.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană a apreciat pozitiv cadrul legislativ actual, iar neîndeplinirea jalonului nu ține de magistrați, ci de incapacitatea statului de a reduce pensiile speciale deja aflate în plată într-un mod compatibil cu Constituția.
Statul român, prins între obligațiile PNRR și limitele Constituției
În finalul explicațiilor sale, Alin Ene subliniază că Executivul are obligația de a identifica o soluție constituțională pentru reducerea pensiilor de serviciu deja plătite.
Magistratul observă că astfel, atenția s-a concentrat exclusiv asupra magistraților, deși problema ridicată de Comisie viza toate categoriile de pensii speciale.
În consecință, susține el, „proiectul Bolojan” nu aduce nicio măsură concretă pentru reducerea pensiilor deja aflate în plată și nu caută soluții constituționale pentru a răspunde cerințelor Comisiei Europene. În schimb, modifică alte dispoziții ale legii pe care Comisia le considerase deja conforme cu angajamentele asumate de România prin PNRR
„Ce a făcut însă executivul? A văzut în scrisoarea Comisiei un cec în alb pentru a modifica orice crede de cuviință în privința statutului magistraților. Și doar al magistraților, nu al tuturor beneficiarilor de pensii de serviciu, pentru că deh, dușmanul de clasă!
În consecință, prin „proiectul BOLOJAN”, executivul nu ia nicio măsură de reducere a pensiilor aflate în plata, nu încearcă sa identifice modalități constituționale pentru îndeplinirea sarcinii trasate de Comisie și de care depindea atingerea jalonului 215 din PNRR, dar modifică alte dispoziții ale legii, pe care Comisia Europeană le-a considerat deja ca fiind în acord cu obligațiile asumate în PNRR”, mai scrie Alin Ene.
Judecătorul ridică, astfel, o întrebare esențială: dacă legea Bolojan va trece de controlul Curții Constituționale, va reuși Guvernul să atingă jalonul 215 din PNRR, conform cerințelor europene? Din perspectiva juridică, spune Alin Ene, soluția propusă de Executiv pare să nu aibă legătură cu problema reală semnalată de Comisie.
„Așadar, ce se va întâmpla în cazul în care legea Bolojan trece de filtrul CCR? Va atinge executivul jalonul din PNRR, conform cerințelor Comisiei? Din perspectiva unui jurist, pare că rezolvarea propusă de guvern (legea Bolojan) este complet străină de cerință (scrisoarea Comisiei).
Din perspectiva unui politician, probabil că lucrurile se văd altfel”, încheie el.
Tot el sugerează că abordarea politică ar putea fi diferită, întrucât tema pensiilor magistraților este una sensibilă și cu impact public major.
„Tema de campanie e bună, prinde la public, facem baie de mulțime”, notează magistratul cu ironie.
În final, el se întreabă dacă, dincolo de discursurile electorale, va veni momentul în care autoritățile vor aborda și problemele de fond ale sistemului judiciar.
