Prognoză BNR. Inflația anuală ar putea să se stabilizeze până la finele trimestrului trei

Banca Națională a României anticipează stabilizarea ratei anuale a inflației pe un platou la finalul trimestrului al treilea, urmată de o scădere lentă în următoarele luni. Decizia de a păstra dobânda de politică monetară la 6,50% pe an vine într-un context marcat de efectele expirării schemei de plafonare a prețului la energie și de majorările recente ale TVA și accizelor, dar și de incertitudini privind mediul extern și evoluțiile fiscale viitoare.

Inflația anuală ar putea să se stabilizeze până la finele trimestrului trei

Evaluările recente indică faptul că rata anuală a inflației ar putea atinge un platou la sfârșitul trimestrului al treilea, urmând apoi o scădere lentă în următoarele luni. Această evoluție este influențată de efectele temporare mai puternice decât se anticipa, generate de „expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică” și de „majorarea, începând cu 1 august, a cotelor de TVA şi a accizelor”, conform datelor prezentate de Banca Națională a României.

Instituția arată că aplicarea completă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie ar putea determina, pe termen mediu, intensificarea presiunilor dezinflaționiste venite dinspre factorii fundamentali, în special din direcția cererii agregate. Aceasta se va datora în mare parte „corecţiei bugetare iniţiate astfel în 2025 şi accentuate probabil în anul viitor”, măsură care ar urma să contribuie la reducerea semnificativă a deficitului de cont curent.

Totodată, BNR subliniază că există încă „incertitudini asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare”, acestea urmând să se încadreze în Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Riscuri importante pentru evoluția economiei și a inflației provin și din mediul internațional

Printre acestea se numără „tensiunile comerciale globale”, conflictele armate, precum „războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu”, dar și creșterea planificată a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în statele membre ale Uniunii Europene.

BNR evidențiază că, în actualul context, este crucială „absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU”, acestea fiind esențiale pentru a contrabalansa parțial efectele restrictive ale consolidării bugetare și ale tensiunilor geopolitice. Fondurile europene vor sprijini, totodată, implementarea reformelor structurale și tranziția energetică. Banca centrală menționează și importanța deciziilor de politică monetară ale BCE și ale Fed, precum și a atitudinii băncilor centrale din regiune.

În urma „evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment”, Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința din 8 octombrie 2025 să păstreze „rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an”. Totodată, a fost menținută „rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an” și „rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an”.

De asemenea, banca centrală a hotărât să păstreze neschimbate „nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”.