Parlamentul European interzice folosirea termenilor „steak” și „burger”
Parlamentul European interzice folosirea termenilor „steak” și „burger” pentru produse fără carne. Dreapta invocă protejarea clarității, ecologiștii denunță lobby-ul industriei cărnii
Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluție controversată care limitează utilizarea unor termeni tradițional asociați produselor din carne – precum ”steak”, ”cârnați” sau ”hamburger” – în cazul alimentelor de origine vegetală.
Decizia, susținută cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă, a fost promovată de grupurile de dreapta, care afirmă că măsura este menită să asigure o informare mai clară a consumatorilor și să protejeze munca fermierilor europeni.
Inițiativa va fi însă negociată în perioada următoare cu guvernele statelor membre ale Uniunii Europene, în cadrul procesului legislativ obișnuit.
”Este vorba despre transparenţă şi claritate pentru consumator şi de recunoaşterea muncii crescătorilor noştri de animale”, a declarat deputata Céline Imart, membră a Partidului Popular European (PPE) și una dintre inițiatoarele propunerii. Ea a subliniat, într-o dezbatere tensionată din plenul de la Strasbourg, că ”nu se pune deloc problema interzicerii alternativelor vegetale, însă sunt ataşată valorii termenilor, sensului lor adevărat”.
O dispută între tradiție și inovație
Controversa a împărțit nu doar grupurile politice, ci și opinia publică. Produsele vegetale care imită carnea – de la ”burgeri de năut” până la ”cârnați de soia” – au câștigat tot mai mult teren în ultimii ani, impulsionate de interesul pentru alimentația sănătoasă, protecția animalelor și reducerea amprentei de carbon.
Susținătorii acestor produse afirmă că termenii tradiționali îi ajută pe consumatori să înțeleagă mai ușor la ce fel de preparat se referă, chiar dacă nu conține carne. În schimb, adversarii măsurii adoptate miercuri spun că interdicția favorizează marile companii din industria cărnii, care încearcă să-și protejeze piața în fața unor concurenți inovatori.
”Din păcate, Parlamentul European consacră timp unei asemenea prostii”, a reacționat eurodeputatul german Peter Liese, care a votat împotriva propunerii. ”Nu trebuie să-i luăm pe consumatori de imbecili. Dacă un ambalaj indică „burger vegetarian” sau „cârnaţi vegetarieni”, fiecare poate decide dacă vrea sau nu să cumpere”, a adăugat el.
Verzii și stânga, acuzații de „lobby agresiv”
Grupul Verzilor a criticat ferm textul adoptat, considerându-l o cedare în fața presiunilor industriei de carne. Eurodeputata olandeză Anna Strolenberg a vorbit despre ”lobby-ul cărnii, care încearcă să-şi slăbească concurenţii inovatori în domeniul alimentar”.
Potrivit acesteia, în loc să penalizeze produsele pe bază de plante, Uniunea Europeană ar trebui să le încurajeze, ca parte a tranziției spre o alimentație sustenabilă și cu emisii reduse de carbon.
De cealaltă parte, federația franceză Elevage et Viande française (Interbev) salută decizia Parlamentului, afirmând că ”prin apropierea denumirilor cărnii în scopuri de marketing, alternativele vegetale încurcă reperele consumatorilor și slăbesc recunoaşterea unui produs natural, brut şi 100% autentic”.
Schimbarea de putere în Parlamentul European a făcut diferența
O măsură similară fusese respinsă de Parlamentul European în anul 2020, după o dezbatere la fel de aprinsă. Totuși, alegerile europene din 2024 au modificat echilibrul de forțe din legislativul comunitar, aducând un număr mai mare de eurodeputați din rândul dreptei și extremei drepte, formațiuni care și-au declarat deschis sprijinul pentru sectorul agricol și pentru ”valorile tradiționale” ale alimentației europene.
Astfel, propunerea care părea sortită eșecului în urmă cu patru ani a fost acum adoptată, deși mai are de parcurs etapa negocierilor cu Consiliul Uniunii Europene înainte de a deveni lege.
Implicațiile practice
Dacă măsura va fi aprobată în forma actuală, producătorii de alimente pe bază de plante vor fi obligați să găsească denumiri alternative pentru produsele lor. Termeni precum ”burger vegetal”, ”steak de soia” sau ”cârnați de linte” ar putea dispărea de pe etichete și meniuri, fiind înlocuiți cu formule neutre, de exemplu ”preparat vegetal tip disc” sau ”specialitate pe bază de plante”.
Criticii spun că astfel de denumiri riscă să confuzeze mai mult consumatorul decât să-l informeze. În schimb, susținătorii cred că legea va proteja mai bine identitatea produselor tradiționale din carne și va oferi o distincție clară între acestea și alternativele vegetale.