Blackout în România? Reprezentantul Petrom trage semnalul de alarmă: Nu suntem foarte departe de acel scenariu

Frank Neel, director responsabil cu activitatea de Gaze și Energie din cadrul Petrom, a avertizat recent că România se confruntă cu pericolul unui potențial blackout. Mesajul a sosit după ce ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus că un astfel de eveniment ar fi posibil în această iarnă.

Frank Neel, director responsabil cu activitatea de Gaze și Energie din cadrul Petrom, a atras atenția asupra faptului că România se confruntă cu riscul unui blackout din cauza problemelor structurale din sistemul energetic și a lipsei de investiții în infrastructura de stocare.

Riscul de blackout este cauzat de reglementările excesive din domeniul energetic

Ministrul Energiei anunțase în urmă cu două săptămâni că, în lipsa unei decizii favorabile din partea UE privind extinderea termenului pentru închiderea termocentralelor pe cărbune, termen fixat în prezent pentru data de 31 decembrie, România ar putea întâmpina dificultăți majore în asigurarea alimentării cu energie în timpul iernii.

În acest context, reprezentantul Petrom consideră că riscul de blackout este real, fiind determinat de reglementările excesive din domeniul energetic, care au afectat piața și au descurajat investițiile în proiecte de stocare a energiei. Lipsa acestor capacități face ca Sistemul Energetic Național să nu poată reține și utiliza eficient energia produsă în perioadele de vârf de producție din parcurile eoliene și fotovoltaice, când condițiile meteo sunt favorabile.

„În 2019, când am venit la evenimentul vostru, din cauza reglementărilor foarte stricte, exista riscul de blackout. Din păcate, ceea ce am văzut anul acesta pe piață arată că nu suntem foarte departe de acel scenariu”, a spus Neel, conform Profit.

Măsurile dure adoptate în ultimii ani au afectat încrederea investitorilor

Oficialul Petrom a subliniat că, încă din anul 2019, exista riscul unui blackout din cauza cadrului de reglementare prea restrictiv, iar evoluțiile recente de pe piață arată că situația nu s-a îmbunătățit semnificativ. El a explicat că măsurile dure adoptate în ultimii ani au afectat încrederea investitorilor, frânând dezvoltarea proiectelor mari din sectorul energetic.

Totodată, a precizat că unele centrale pe gaz au fost aproape de închidere din cauza impozitării ridicate aplicate pentru susținerea schemelor de plafonare a prețurilor, ceea ce a făcut extrem de dificilă administrarea acestor unități.

„Am fost pe punctul de a închide centrale pe gaz, din cauza impozitării masive pentru a susține schemele de prețuri. A fost o perioadă foarte dificilă și este extrem de complicat să gestionezi o centrală pe gaz în aceste condiții”, a mai spus oficialul Petrom.

România ar trebui să își regândească strategia energetică, oprind extinderea rapidă a producției fotovoltaice

Frank Neel consideră că România ar trebui să își regândească strategia energetică, oprind extinderea rapidă a producției fotovoltaice și concentrându-se în schimb pe dezvoltarea soluțiilor de stocare.

El a arătat că în prezent România exportă energie electrică la prețuri reduse atunci când producția este mare, dar este nevoită să importe energie scumpă atunci când cererea internă depășește capacitatea de producție, ceea ce reflectă dezechilibrele din portofoliul energetic național.

„Exportăm electricitate ieftină și importăm electricitate scumpă. Aceasta este situația actuală, care are legătură cu portofoliul de producție al României. (…) Aveam deja suficientă producție solară”, a subliniat Frank Neel.

Reprezentantul Petrom a criticat și programele succesive de sprijin pentru instalarea de panouri fotovoltaice

Reprezentantul Petrom a criticat și programele succesive de sprijin pentru instalarea de panouri fotovoltaice, considerând că aceste resurse financiare ar fi trebuit direcționate către dezvoltarea bateriilor și a altor tehnologii de stocare.

În opinia sa, România dispune deja de o capacitate suficientă de producție solară, iar accentul ar trebui pus pe infrastructura care să permită utilizarea eficientă a energiei produse, nu pe creșterea volumului de electricitate care ajunge să fie exportată.

„Nu trebuia să mai facem un nou val de susținere, ci să direcționăm banii către baterii. Avem nevoie de capacități de stocare, nu de și mai multă producție solară pe care ajungem să o exportăm”, a conchis acesta.