Diferența de punctaj a determinat coborârea României cu 7 poziții, până pe locul 27 din 33 de țări analizate. În principal, scăderea este atribuită reducerii ratei de adopție a vehiculelor electrice, determinată de diminuarea subvențiilor guvernamentale în 2024 și suspendarea temporară a acestora, care a generat incertitudine pe piață.
Ritmul de adopție a fost influențat semnificativ de reducerea și suspendarea temporară a subvențiilor guvernamentale
Compania de consultanță strategică Roland Berger a oferit mai multe explicații pentru Capital. Potrivit acesteia, în 2023 au fost vândute aproximativ 15.000 de vehicule electrice, reprezentând 10% din totalul vânzărilor de mașini noi de pasageri. Totuși, vânzările au scăzut la circa 10.000 în 2024, echivalând cu 7% din totalul vânzărilor, odată cu înjumătățirea tichetului Rabla Plus.
Tendința respectivă a continuat și în primul semestru din 2025, când au fost vândute puțin peste 3.000 de vehicule pur electrice, o scădere de 44% față de aceeași perioadă din 2024.
„Reducerea și suspendarea subvențiilor guvernamentale au afectat negativ adopția vehiculelor electrice în România. În 2023, s-au vândut aproximativ 15.000 de vehicule electrice, reprezentând 10% din totalul vânzărilor de mașini noi de pasageri. În 2024, odată cu înjumătățirea tichetului Rabla Plus, vânzările au scăzut la circa 10.000, echivalând cu 7% din totalul vânzărilor.
Această tendință a continuat și în primul semestru din 2025, când au fost vândute puțin peste 3.000 de vehicule pur electrice, o scădere de 44% față de aceeași perioadă din 2024. Fără îndoială, subvențiile au fost esențiale pentru a face vehiculele electrice mai accesibile consumatorilor. Reducerea și suspendarea temporară a acestora au diminuat atractivitatea prețului de achiziție, afectând astfel deciziile de cumpărare ale potențialilor clienți.
În plus, incertitudinea legată de viitorul subvențiilor a generat o reticență în rândul consumatorilor de a investi în tehnologia electrică, afectând planurile de achiziție și contribuind de asemenea la scăderea vânzărilor”, au explicat specialiștii de la Roland Berger pentru Capital.
Care sunt principalele motive pentru care consumatorii români aleg sau nu să achiziționeze un vehicul electric?
Potrivit companiei de consultanță, decizia de achiziție a vehiculelor electrice în rândul consumatorilor români este, în mare parte, determinată de considerente financiare.
Sondajul EV Charging Index arată că 60% dintre respondenți consideră costurile totale reduse de utilizare și întreținere drept principalul factor de decizie în achiziția vehiculelor electrice.
Totuși, există și factori care determină reticența consumatorilor față de achiziția unui vehicul electric. Primul astfel de factor este costul inițial de achiziție, vehiculele electrice fiind în general mai scumpe față de alternativele cu motoare cu combustie internă.
„Decizia de achiziție a vehiculelor electrice în rândul consumatorilor români este, în mare parte, determinată de considerente financiare. Sondajul EV Charging Index indică faptul că 60% dintre respondenți consideră costurile totale reduse de utilizare și întreținere drept principalul factor de decizie în achiziția vehiculelor electrice.
În același timp, 50% invocă protecția mediului, iar 30% menționează autonomia adecvată pentru nevoile proprii de deplasare, alături de stimulentele fiscale. Totuși, există și factori care determină reticența consumatorilor față de achiziția unui vehicul electric.
În primul rând, costul inițial de achiziție reprezintă un impediment semnificativ, vehiculele electrice fiind în general mai scumpe față de alternativele cu motoare cu combustie internă”, a subliniat compania de consultanță strategică.
Autonomia vehiculului și infrastructura de încărcare constituie elemente critice în luarea deciziei de cumpărare
Alți factori esențiali în decizia de achiziție a unei mașini electrice sunt autonomia vehiculului și disponibilitatea infrastructurii de încărcare. Mulți consumatori români ezită să opteze pentru un vehicul electric din cauza incertitudinii legate de stațiile de încărcare.
Aproximativ 63% dintre respondenții sondajului EV Charging Index consideră că infrastructura publică de reîncărcare nu este suficientă, fiind cu circa 1,4 ori mai mulți decât media europeană. În plus, autonomia redusă a vehiculelor electrice, mai ales a modelelor mai accesibile, reprezintă o preocupare, în special pentru cei care parcurg frecvent distanțe mai lungi.
„De asemenea, autonomia vehiculului și infrastructura de încărcare constituie elemente critice în luarea deciziei de cumpărare.
Mulți consumatori români ezită să opteze pentru un vehicul electric din cauza incertitudinii privind disponibilitatea stațiilor de încărcare: circa 63% dintre respondenții sondajului EV Charging Index consideră că infrastructura publică de reîncarcare electrică nu este suficientă, de circa 1,4 ori mai mulți față de media europeană.
De asemenea, autonomia limitată a vehiculelor electrice, în special a modelelor mai accesibile, poate fi o preocupare, mai ales pentru cei care parcurg frecvent distanțe mai lungi. Astfel, deși există un anumit interes pentru vehiculele electrice, obstacolele menționate pot limita adopția acestora pe scară largă”, au conchis specialiștii.
Studiul Roland Berger a acoperit 33 de piețe din cinci regiuni
Studiul Roland Berger a analizat tendințele globale în sectorul electromobilității, acoperind 33 de piețe din cinci regiuni. Analiza se bazează pe interviuri cu experți din industrie, date de piață actualizate și un sondaj realizat în rândul conducătorilor auto de vehicule electrice, atât full electrice (BEV), cât și plug-in hybrid (PHEV).
La nivel global, China conduce clasamentul, cu 77 de puncte, urmată de Norvegia (76 de puncte), SUA (71), Marea Britanie (69), Germania (69), Olanda (67), Singapore (67), Franța (66), Thailanda (66) și Suedia (65). Grupul țărilor aflate pe pozițiile următoare devine tot mai compact, iar Franța și Marea Britanie au redus decalajul față de lideri în ultimii doi ani.
Piețele din Asia de Sud-Est, cum este Thailanda, și regiuni emergente precum India (58 de puncte) și Brazilia (50 de puncte) au înregistrat progrese semnificative, indicând că, deși vânzările de vehicule electrice sunt mai scăzute, acestea recuperează prin dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare, a tehnologiei și a satisfacției utilizatorilor.
Adopția vehiculelor electrice în România este puternic dependentă de subvențiile guvernamentale
În România, adopția vehiculelor electrice rămâne puternic dependentă de subvențiile guvernamentale. După o perioadă de expansiune continuă, piața auto electrică a înregistrat o contracție accentuată în 2024 și în prima jumătate a lui 2025, influențată de modificările și întârzierile programului RABLA Plus.
„Tranziția către mobilitate electrică în România se află într-un moment de inflexiune: deși reducerea subvențiilor a încetinit pe termen scurt cererea pentru vehicule electrice, extinderea infrastructurii și maturizarea ecosistemului de reîncărcare indică un potențial de relansare a creșterii, condiționat de investiții adecvate și sprijin guvernamental”, a explicat Szabolcs Nemes, Managing Partner Roland Berger România.
Totuși, infrastructura de reîncărcare a continuat să se extindă. Numărul punctelor de reîncărcare a crescut cu aproximativ 33% față de anul precedent, depășind 4.500. Cel mai mare hub de reîncărcare din România a fost inaugurat în mai 2025 pe autostrada A1, având 34 de puncte de reîncărcare de până la 400 kW, inclusiv pentru camioane electrice, parte a unui proiect mai amplu care va instala 328 de puncte ultra-rapide până la finalul anului.
Totuși, atingerea jalonului PNRR de 22.400 de puncte până în 2026 rămâne o provocare, având în vedere că până la finalul lui 2024 s-a realizat doar 20% din plan.
A șasea ediție a studiului internațional poate fi consultată aici.
