Aceste substanțe sunt cunoscute pentru efectele lor devastatoare asupra insectelor polenizatoare, în special asupra albinelor, esențiale pentru ecosistemele naturale și pentru agricultură.
România intră în vizorul Bruxelles-ului din cauza neonicotinoidelor
Potrivit Comisiei Europene, România a emis, în total, 12 autorizații temporare de urgență pentru utilizarea neonicotinoidelor imidacloprid și tiametoxam, aplicate la semințele de cereale, porumb și floarea-soarelui. Autorizațiile au fost acordate de Ministerul Agriculturii, în ciuda avertismentelor repetate transmise de Bruxelles și în contradicție cu o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene din ianuarie 2023.
Decizia CJUE a stabilit clar că derogările pentru folosirea acestor substanțe sunt permise doar în cazuri critice, în care nu există alte soluții viabile. Totuși, hotărârea interzice explicit utilizarea lor pentru tratarea semințelor destinate semănăturilor în aer liber. Comisia Europeană susține că România nu doar că a menținut această practică, dar nici nu a prezentat un plan concret pentru a opri acordarea acestor autorizații în viitor.
Asociațiile de apicultori din România au atras atenția de mai mulți ani asupra efectelor nocive ale acestor substanțe
Neonicotinoidele sunt insecticide neuro-active care acționează prin suprastimularea sistemului nervos al insectelor, ducând la paralizie și moarte. Fiind substanțe sistemice, ele sunt absorbite de plante și devin parte a țesuturilor acestora, afectând direct polenul și nectarul. În consecință, albinele și alte insecte polenizatoare care intră în contact cu aceste plante suferă efecte grave, inclusiv pierderea coloniilor.
Asociațiile de apicultori din România au atras atenția de mai mulți ani asupra efectelor nocive ale acestor substanțe, susținând că ele nu doar ucid albinele, ci afectează și mediul înconjurător. Neonicotinoidele persistă în sol și în apă, contribuind la degradarea ecosistemelor. Apicultorii români au semnalat că utilizarea acestor insecticide interzise în Uniunea Europeană a dus la prăbușirea populațiilor de albine la nivel național.
„Acordarea autorizațiilor de urgență poate fi considerată o practică persistentă a autorităților române. În plus, autoritățile române nu au indicat niciun plan de încetare a acordării autorizațiilor în cauză pentru viitoarele perioade de semănat”, arată un comunicat al Comisiei Europene.
Apicultorii au inițiat procese împotriva Ministerului Agriculturii pentru a opri acordarea derogărilor
Nemulțumiți de lipsa de acțiune a autorităților, apicultorii au inițiat procese împotriva Ministerului Agriculturii pentru a opri acordarea derogărilor. În martie 2025, Curtea de Apel Cluj a decis suspendarea autorizațiilor pentru utilizarea neonicotinoidelor în România, confirmând argumentele asociațiilor de apicultori.
Pe de altă parte, fermierii români susțin că tratamentele cu neonicotinoide sunt indispensabile, argumentând că dăunătorii specifici României nu pot fi controlați prin alte metode. Ei afirmă că aceste substanțe sunt singurele capabile să protejeze culturile de porumb și floarea-soarelui și că interzicerea lor ar duce la pierderi semnificative în agricultură.
Oficialii Ministerului Agriculturii admit că au emis aceste autorizații de urgență
Oficialii Ministerului Agriculturii admit că au emis aceste autorizații de urgență, însă justifică decizia prin lipsa unor alternative eficiente și accesibile pentru fermieri. Procedura de infringement lansată de Comisia Europeană include mai multe etape. Prima constă într-o scrisoare de notificare adresată României, care marchează deschiderea oficială a procedurii. Ulterior, statul membru poate transmite observațiile sale și argumentele prin care își justifică acțiunile.
Dacă răspunsul este considerat nesatisfăcător, Comisia trimite un aviz motivat, în care solicită conformarea cu legislația europeană. În cazul în care România nu se conformează, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
România poate fi sancționată cu amenzi semnificative
Dacă instanța constată o încălcare gravă și persistentă a regulilor europene, România poate fi sancționată cu amenzi semnificative, de ordinul milioanelor de euro, și obligată să își modifice legislația națională pentru a se conforma normelor UE.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene stabilește valoarea exactă a sancțiunii în funcție de gravitatea și durata încălcării, urmărind să descurajeze practicile care afectează mediul și biodiversitatea în spațiul european.
