Mark Zuckerberg își pregătește buncărul
Mark Zuckerberg și-a început lucrările pentru dezvoltarea Koolau Ranch, un complex de 1.400 de acri situat pe insula Kauai din Hawaii, încă din 2014. Construcția vizează un adăpost autosuficient, echipat cu surse proprii de energie și rezerve alimentare.
Potrivit revistei Wired, toți meșterii implicați, de la tâmplari la electricieni, au fost obligați să respecte acorduri stricte de confidențialitate, care le interzic să vorbească despre proiect.
Pe marginea drumului care trece pe lângă șantier a fost ridicat un zid de aproximativ doi metri, care împiedică trecătorii să observe lucrările din interior.
Când a fost întrebat dacă proiectul său reprezintă un buncăr pregătit pentru apocalipsă, Zuckerberg a respins ideea cu fermitate. El a precizat că spațiul subteran de circa 5.000 de metri pătrați este menit doar să servească drept un adăpost modest, asemănător unei pivnițe.
Achiziția a 11 proprietăți în Palo Alto, California, fiecare având un subsol de aproximativ 650 de metri pătrați, a stârnit numeroase speculații, chiar dacă documentele oficiale menționează doar subsoluri obișnuite. Locuitorii din zonă le-au poreclit totuși „buncăre” sau „peșteri pentru lilieci ale miliardarilor”.
Mai mulți figuranți din industria tech au luat măsuri comparabile. Reid Hoffman, cofondatorul LinkedIn, a descris aceste eforturi ca o formă de „protecție împotriva scenariilor extreme”, menționând că aproape jumătate dintre cei foarte bogați au astfel de aranjamente, iar Noua Zeelandă se află printre destinațiile preferate.
AI a dus la îngrijorări cu privire la viitorul tehnologiei
Avansul accelerat al inteligenței artificiale a generat îngrijorări legate de direcția viitoare a tehnologiei. În 2023, Ilya Sutskever, cofondator al OpenAI, a propus ideea construirii unui adăpost subteran destinat protejării cercetătorilor-cheie ai companiei, înainte de implementarea inteligenței artificiale generale (AGI).
„Cu siguranță vom construi un buncăr înainte de a lansa AGI”, a declarat el, potrivit Karen Hao.
Sam Altman, CEO al OpenAI, susține că inteligența artificială generală (AGI) ar putea deveni realitate „mai curând decât anticipează majoritatea oamenilor”, în timp ce Sir Demis Hassabis consideră că aceasta s-ar putea materializa în următorul deceniu, între cinci și zece ani.
Dario Amodei, care a înființat compania Anthropic, estimează că dezvoltarea unei inteligențe artificiale avansate ar putea fi realizată chiar începând cu anul 2026.
„Își schimbă tot timpul obiectivele”, spune Dame Wendy Hall, profesor de informatică la Universitatea din Southampton. „Comunitatea științifică spune că tehnologia IA este uimitoare, dar nu se apropie nici pe departe de inteligența umană.”
Babak Hodjat, director tehnic la Cognizant, subliniază că progresul către inteligența artificială avansată depinde de realizarea unor „descoperiri esențiale” în domeniu.
AGI, superinteligență artificială care va depăși inteligența umană
O parte dintre liderii din domeniul tehnologic consideră că dezvoltarea AGI reprezintă doar o etapă premergătoare apariției superinteligenței artificiale (ASI), o formă capabilă să depășească nivelul cognitiv al omului. În volumul Genesis (2024) se afirmă că această evoluție nu mai ține de o eventualitate, ci doar de momentul în care se va produce.
Elon Musk susține că apariția unei inteligențe artificiale superioare ar putea genera o formă de „venit universal ridicat” și o stare de „abundență durabilă”. Potrivit acestuia, o astfel de lume ar garanta accesul tuturor la servicii medicale de top, alimentație, locuință și mijloace de transport de cea mai bună calitate.
”Dacă este mai inteligentă decât tine, atunci trebuie să o ținem sub control. Trebuie să putem să o oprim”, a avertizat Tim Berners Lee, creatorul World Wide Web.
În Statele Unite, administrația fostului președinte Biden a introdus un ordin executiv prin care companiile erau obligate să transmită autorităților federale rezultatele testelor de siguranță privind inteligența artificială. Ulterior, președintele Trump a anulat parțial această măsură. În Regatul Unit, a fost înființat Institutul pentru Siguranța Inteligenței Artificiale, cu scopul de a analiza potențialele riscuri asociate tehnologiilor avansate din domeniu.
Neil Lawrence, profesor la Universitatea Cambridge, apreciază că discuțiile despre inteligența artificială generală sunt mult amplificate. El compară conceptul cu ideea unui „vehicul artificial general”, considerându-l lipsit de sens. În opinia sa, tehnologia existentă oferă deja mijloace prin care oamenii pot colabora cu mașinile într-un mod profund transformator.
Babak Hodjat atrage atenția că modelele lingvistice de mari dimensiuni nu dispun de metacogniție, adică nu sunt conștiente de propriile cunoștințe. El subliniază că, spre deosebire de acestea, oamenii posedă o formă de introspecție — uneori asociată cu noțiunea de conștiință — care le permite să recunoască și să evalueze ceea ce știu.
