Rata dobânzii de politică monetară rămâne nemodificată din august 2024

Miercuri, 8 octombrie, în cadrul ședinței Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, a fost decisă menținerea ratei dobânzii de politică monetară la același nivel la care este de mai bine de un an.

Mai exact, rata dobânzii de politică monetară a fost menținută la nivelul de 6,50% pe an, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) a fost păstrată la 7,50% pe an, iar rata dobânzii la facilitatea de depozit a rămas la 5,50% pe an.

Reamintim că Banca Națională a scăzut de două ori, în 2024, rata dobânzii de politică monetară, care nu mai fusese modificată din ianuarie 2023: prima oară în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, iar apoi în luna august, la 6,5% pe an.

Prețul banilor va rămâne ridicat în țara noastră în următoarea perioadă

Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames, a explicat pentru Capital.ro că România va continua să plătească cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană atât timp cât va înregistra cea mai ridicată inflație din blocul comunitar.

Analistul susține că prețul banilor va rămâne ridicat până când autoritățile nu vor găsi soluții eficiente pentru a combate creșterile record de prețuri din țară.

Investitorii străini care împrumută statul român solicită dobânzi mari, chiar mai ridicate decât cele cerute Serbiei, o țară care nu este membru al UE, deoarece observă dezastrul bugetar și măsurile considerate ineficiente pe care autoritățile le adoptă

„Să nu ne facem iluzii. Vom continua să plătim cele mai mari dobânzi la credite din UE atât timp cât inflația din România va fi cea mai mare din uniune. Prețul banilor va rămâne ridicat până ce nu vom găsi soluții eficiente pentru a combate creșterile de prețuri record din țara noastră.

Suntem, din păcate, captivi efectelor deciziilor catastrofale din punct de vedere economic luate de guvernele Ciucă și Ciolacu, cele care au creat această criză bugetară.

Investitorii străini, cei care împrumută România, ne cer o dobândă mare, chiar mai are decât cea plătită de Serbia, țară care nu este membru UE, pentru că constată dezastrul bugetar și măsurile cel puțin neeficace pe care statul român le ia – vezi cazul liberalizării haotice a pieței de energie care a dus, mai departe, inflația la peste 10%”, afirmă Adrian Negrescu.

Când scad băncile din România dobânzile, plus decizia așteptată de la BNR în 2026

Analistul explică în continuare că și băncile locale percep aceste riscuri și, fiind dependente de fluxurile de capital externe, vor menține dobânzile ridicate atât timp cât imaginea României va fi considerată una riscantă.

„Și băncile locale văd acest risc, și ele depind de fluxurile de capital externe, așa că atâta timp cât imaginea României va fi riscantă, vor ține dobânzile sus, pentru a-și proteja banii”, punctează Negrescu.

Care este însă vestea bună? Din a doua parte a anului viitor inflația ar putea să scadă sub 6%, dacă autoritățile vor reuși să gestioneze o nouă criză care se conturează – efectele liberalizării pieței gazelor din aprilie.

În scenariul cel mai optimist, dacă inflația se va reduce spre 6%, BNR ar putea fi nevoită să micșoreze dobânda-cheie cu cel puțin 0,5%, urmând ca, pe măsură ce inflația se temperează, să fie aplicate scăderi treptate, în acord cu evoluția prețurilor, consideră Adrian Negrescu.

Totuși, românii cu credite nu trebuie să-și facă iluzii: vor plăti cel puțin încă un an de acum încolo dobânzi ridicate.

„Vestea ceva mai bună este că din a doua parte a anului viitor, inflația ar putea să coboare sub 6%, asta dacă vom fi capabili să gestionăm o altă criză majoră care se profilează la orizont – efectele liberalizării pieței gazelor, din aprilie.

Dacă, în cel mai bun scenariu, inflația va coborî spre 6%, BNR va fi nevoită să reducă dobânda cheie măcar cu 0,5%, iar ulterior, dacă trendul inflaționist se va tempera si mai mult, să vedem scăderi treptate în concordanță cu evoluția creșterilor de prețuri.

Până atunci, însă, românii nu trebuie să își facă iluzii, să spere la reduceri de dobândă. Vor plăti, cel puțin un an de acum încolo o dobândă reală, ce include și marja băncii, de 8-10%, altfel spus, vor plăti în medie de trei ori suma împrumutată la creditele imobiliare pe termen lung.

Vinovați pentru costul uriaș al banilor din România sunt politicienii incapabili să vină cu soluții de reducere a inflației, de stimulare economică, de atragere de fluxuri de capital în această țară”, a mai explicat Adrian Negrescu pentru Capital.ro.