Producția de țiței a României a scăzut cu aproape 8% în primele opt luni din 2025. Importurile, în creștere accelerată

România a produs 1,669 milioane tone echivalent petrol (tep) în perioada ianuarie–august 2025, cu 7,7% mai puțin față de anul anterior, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În același timp, importurile de țiței au crescut cu peste 19%, în condițiile declinului natural al zăcămintelor interne și ale lipsei unor investiții majore în exploatare.

Producția de țiței a României a scăzut cu aproape 8% în primele opt luni din 2025. Importurile, în creștere accelerată, pe fondul declinului zăcămintelor interne

România a produs, în primele opt luni ale acestui an, o cantitate totală de 1,669 milioane tone echivalent petrol (tep), conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Nivelul este mai mic cu 139.300 tep, respectiv cu 7,7%, comparativ cu perioada similară a anului 2024.

În timp ce producția internă continuă să scadă, importurile de țiței au înregistrat o creștere semnificativă. În intervalul ianuarie–august 2025, România a importat 5,96 milioane tep, cu 960.500 tep mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, ceea ce reprezintă un avans de 19,2%.

Această evoluție evidențiază o dependență tot mai mare a României de resursele energetice din import, în contextul în care extracția internă scade constant. Potrivit specialiștilor din industrie, scăderea producției este determinată de declinul natural al zăcămintelor, de lipsa unor investiții semnificative în noi perimetre de exploatare și de costurile ridicate de operare în exploatările mature.

Conform „Prognozei echilibrului energetic”, realizată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de țiței a României va continua să se diminueze în următorii ani, cu un ritm mediu anual de 2,5% până în 2027.

Astfel, pentru 2025 este estimată o producție totală de 2,74 milioane tep (-2,8% față de 2024), pentru 2026 de 2,68 milioane tep (-2,2%), iar pentru 2027 de 2,63 milioane tep (-1,9%).

„Declinul natural al zăcămintelor și menținerea unităților existente de producție” sunt principalele cauze ale reducerii extracției, menționează CNSP.

În lipsa unor noi descoperiri semnificative sau a creșterii capacității de exploatare offshore, România va rămâne un importator net de țiței.

În paralel, importurile de țiței sunt prognozate să urce la 7 milioane tep în 2025 (+10,4% față de anul anterior), la 7,52 milioane tep în 2026 (+7,4%) și la 7,8 milioane tep în 2027, ceea ce echivalează cu un ritm mediu anual de 1,5%.

Creșterea constantă a importurilor are implicații directe asupra balanței comerciale a țării

Creșterea constantă a importurilor are implicații directe asupra balanței comerciale a țării, dar și asupra securității energetice naționale, într-un context global marcat de tensiuni geopolitice și de fluctuații majore ale prețurilor la petrol.

De asemenea, analiștii atrag atenția că dependența de importuri ar putea face România mai vulnerabilă în fața șocurilor externe de preț, mai ales în cazul unor perturbări ale lanțurilor de aprovizionare sau a unei creșteri accentuate a cererii la nivel global.

Pe termen mediu, perspectivele industriei petroliere depind de investițiile în exploatările offshore din Marea Neagră, care ar putea compensa parțial scăderea producției onshore. În același timp, tranziția către surse de energie regenerabilă și dezvoltarea capacităților de rafinare și stocare ar putea contribui la echilibrarea balanței energetice a României.