Producția internă de energie a scăzut în România
Potrivit datelor INS publicate marți, în intervalul ianuarie–august 2025, producția internă de energie a României a consemnat un recul de 3,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce importurile de energie s-au majorat cu 13,5%.
Deși ansamblul resurselor de energie primară și a producției de energie electrică a înregistrat o creștere globală, datele indică o reducere a producției interne și o dependență tot mai mare de aprovizionarea externă.
Între ianuarie și august 2025, cantitatea totală de energie primară disponibilă în România a atins 22,29 milioane tone echivalent petrol (tep), în creștere cu aproape un milion tep comparativ cu perioada similară din 2024.
Producția autohtonă de energie s-a situat la 10,95 milioane tep, marcând un declin de 3,3%, în timp ce importurile au urcat la 11,34 milioane tep, în creștere cu 13,5% față de anul precedent.
Producția totală de energie electrică din România a atins 45,89 miliarde kWh
În primele opt luni ale anului 2025, producția totală de energie electrică din România a atins 45,89 miliarde kWh, în creștere cu 4,1% față de perioada similară din 2024. Distribuția pe surse a arătat variații semnificative: termocentralele au livrat 10,89 miliarde kWh (–4,3%), hidrocentralele 8,08 miliarde kWh (–23,7%), centralele nucleare 7,08 miliarde kWh (+1,1%), energia eoliană 3,76 miliarde kWh (–8,2%), iar producția solară a urcat la 3,44 miliarde kWh (+35%).
În perioada ianuarie–august 2025, consumul final de energie electrică a fost de 33,3 miliarde kWh, ceea ce reprezintă o diminuare de 0,8% comparativ cu anul anterior. Sectorul economic a consemnat o reducere a consumului de 1,8%, în timp ce utilizarea de energie în gospodării a crescut cu 2,5%. În schimb, consumul destinat iluminatului public s-a micșorat cu 5,3%.
București este în fruntea capitalelor europene la energie
Potrivit indicelui Household Energy Price Index (HEPI) aferent lunii septembrie, Bucureștiul se situează pe primul loc între cele 33 de capitale europene în privința prețului energiei electrice raportat la puterea de cumpărare. La nivelul Uniunii Europene, România ocupă poziția a noua, cu tarife ce depășesc media europeană.
Raportul HEPI (Household Energy Price Index) pentru luna septembrie 2025 este întocmit de Energie-Control Austria, de autoritatea ungară de reglementare MEKH – Hungarian Energy and Public Utility Regulatory Authority – și de compania de analiză VaasaETT, în parteneriat cu instituții și operatori din 33 de state europene, incluzând toate țările membre ale Uniunii Europene, precum și Regatul Unit, Norvegia, Elveția, Serbia, Muntenegru și Ucraina.
Documentul oferă lunar o analiză comparativă a tarifelor la energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii casnici, evidențiind diferențele de preț dintre principalele capitale europene.
Datele raportului HEPI arată că, în rândul capitalelor din Uniunea Europeană, Bucureștiul se situează pe poziția a noua ca nivel al prețului la energie electrică, acesta fiind de 27,5 eurocenți/kWh – peste media de 25,43 eurocenți/kWh calculată pentru UE-27.
Raportul HEPI indică faptul că, după ajustarea prețului energiei electrice în funcție de puterea de cumpărare, Bucureștiul ocupă prima poziție la nivel european, fiind urmat de capitale precum Praga, Berlin și Varșovia.
