Cât costă o casă „verde” în România, în 2025?
Casele cu consum extrem de redus de energie, cunoscute sub numele de case pasive sau case verzi, câștigă tot mai mult teren în România. Totuși, cât costă, concret, o astfel de locuință în 2025?
Prețul unei case pasive „la cheie” variază, în medie, între 900 și 1.500 de euro/m². Modelele modulare simple pot coborî sub 900 de euro/m², în timp ce proiectele premium – cu certificare Passivhaus sau amplasamente dificile – pot depăși 1.800–2.000 de euro/m².
Prin comparație, o locuință pasivă este în medie cu 15–30% mai scumpă decât una convențională, însă economiile la facturi și valoarea mai mare de revânzare reduc diferența pe termen mediu. Exemplu concret: o casă de 120 m² costă între 108.000 și 180.000 de euro, în funcție de tehnologie, materiale și nivelul finisajelor.
De ce costă mai mult o casă pasivă?
Unul dintre factorii care cresc semnificativ costul unei case pasive este izolația de înaltă performanță. Se folosesc materiale precum vata bazaltică, EPS grafitat sau poliuretan expandat, în grosimi mult mai mari decât în construcțiile standard.
Casele pasive utilizează ferestre cu geam tripan și rame speciale, proiectate să reducă pierderile de căldură și să împiedice condensul. Comparativ cu ferestrele obișnuite, acestea au un cost mult mai ridicat pe unitate, dar impactul lor asupra confortului termic și a facturilor de energie este major.
Un alt element esențial este sistemul de ventilație mecanică cu recuperare de căldură, care asigură aer proaspăt și menține temperatura constantă fără pierderi semnificative de energie. Montarea și dimensionarea corectă a sistemului, precum și întreținerea lui, implică costuri suplimentare.
Pe lângă elementele principale, supra-costul mai include și: materiale și finisaje de calitate superioară pentru a evita pierderile termice, sisteme inteligente de control al energiei și proiectare specializată pentru a respecta standardele Passivhaus.
Totuși, proprietarii pot accesa mai multe scheme publice de sprijin financiar:
- Casa Verde / Casa Verde Plus / Casa Eficientă Energetic – prime de până la 40.000 de lei pentru lucrări de eficiență energetică (AFM).
- Fonduri PNRR și RePowerEU – granturi europene gestionate de Ministerul Mediului și Ministerul Fondurilor Europene, destinate îmbunătățirii performanței energetice în sectorul rezidențial.
Aceste programe pot reduce semnificativ costul net al unei case pasive.
Cât se economisește efectiv?
O locuință pasivă poate reduce consumul pentru încălzire și răcire cu 80–90% față de o casă obișnuită. În funcție de tarifele la energie, investiția suplimentară se poate amortiza în 10–20 de ani.
Investiția inițială într-o casă pasivă este mai mare decât într-o locuință convențională, însă avantajele se resimt pe termen lung. Economiile la facturile de energie, confortul termic constant și lipsa pierderilor de căldură fac ca investiția să devină rentabilă abia după câțiva ani. Cine intenționează să rămână în locuință pentru un deceniu sau mai mult va beneficia pe deplin de aceste avantaje.
Standardul pasiv reduce consumul energetic cu până la 80–90%, ceea ce protejează proprietarii de volatilitatea prețurilor la gaz, curent electric sau energie termică. În contextul actual al pieței energetice, o casă pasivă oferă predictibilitate și siguranță financiară pe termen mediu și lung.
Pe lângă economiile financiare, standardul pasiv asigură temperaturi constante în orice sezon și un sistem de ventilație care menține aerul proaspăt. Aceste beneficii se resimt imediat în calitatea vieții și confortul locatarilor.
Sfaturi pentru cumpărători și investitori
Cere certificări și teste tehnice complete. Pentru a te asigura că locuința ta respectă cu adevărat standardele de eficiență, solicită auditul energetic, testul de etanșeitate (blower-door) și, acolo unde este posibil, certificarea Passivhaus. Aceste documente nu sunt doar formalități — ele confirmă calitatea construcției, gradul real de izolare și performanțele promise de dezvoltator.
Compară oferte dincolo de prețul pe metru pătrat. Nu te opri la costul afișat. Analizează atent consumul estimat (kWh/m²/an), tipul de materiale folosite, grosimea izolației, performanța ferestrelor și sistemul de ventilație inclus. Două proiecte pot avea prețuri similare, dar diferențe majore la costurile de întreținere pe termen lung.
Verifică eligibilitatea pentru finanțări publice. Programele AFM, Casa Verde Plus sau fondurile PNRR/RePowerEU pot acoperi o parte semnificativă din investiție, prin granturi și subvenții pentru eficiență energetică. Informează-te înainte de a semna contractul — unele proiecte pot fi optimizate pentru a îndeplini criteriile de finanțare, reducând costul final cu zeci de mii de lei.
Prioritizează etanșeitatea și ventilația eficientă. Un sistem bun de ventilație cu recuperare de căldură este esențial pentru confortul zilnic, calitatea aerului și prevenirea mucegaiului. Într-o casă pasivă, etanșeitatea pereților și ferestrelor nu este un moft, ci o condiție pentru menținerea temperaturii și a umidității optime.
Alege echipe cu experiență în construcții pasive. Execuția corectă face diferența între o casă care „funcționează” pasiv și una care doar poartă eticheta. Cere exemple de proiecte anterioare, recomandări și garanții clare pentru lucrări.
