România, printre țările cu cele mai ridicate prețuri la energie
În mesajul publicat, ministrul Bogdan Ivan a explicat că reacțiile stârnite de declarația sa anterioară privind nivelul ridicat al prețurilor la energie au fost numeroase. Mulți au considerat afirmațiile exagerate sau neverosimile, însă datele oficiale la care face referire arată contrariul.
„Cifrele vorbesc de la sine”, a subliniat ministrul.
Analiza citată are la bază două surse majore de date: Household Energy Price Index (HEPI) – un raport european realizat în septembrie 2025 de Energie-Control Austria, Autoritatea de Reglementare din Ungaria (MEKH) și compania de analiză VaasaETT, în colaborare cu autorități din 33 de state europene – și Market Observatory for Energy al Comisiei Europene, raport aferent primului trimestru al anului 2025. Aceste instituții oferă o imagine obiectivă asupra costurilor și evoluției piețelor energetice la nivelul Uniunii Europene.
Potrivit datelor HEPI, Bucureștiul ocupă locul 11 din 33 de capitale europene, cu un preț mediu de 27,5 eurocenți/kWh, peste media Uniunii Europene, estimată la 25,4 eurocenți/kWh. Aceste cifre plasează România în rândul țărilor cu tarife ridicate pentru consumatorii casnici.
„Bucureștiul se află pe locul 11 între cele 33 de capitale analizate, cu un preț mediu de 27,5 eurocenți/kWh, peste media UE de 25,4 eurocenți/kWh.
Dar dacă raportăm aceste prețuri la puterea de cumpărare (PPS) – adică la veniturile reale ale populației – România se află pe primul loc în Europa.
Cu alte cuvinte, românii plătesc cel mai mare preț real pentru energie, raportat la puterea de cumparare, din Uniunea Europeană”, a spus ministrul.
Puterea de cumpărare schimbă radical clasamentul
Totuși, diferența majoră apare atunci când prețurile sunt raportate la puterea de cumpărare a populației (PPS), un indicator care reflectă veniturile reale și capacitatea cetățenilor de a face față cheltuielilor.
În acest context, România urcă pe primul loc în Europa, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, românii plătesc cel mai mare preț la energie dintre toate statele Uniunii Europene.
Ministrul Energiei a subliniat importanța acestui indicator, afirmând că pentru cetățeni contează cu adevărat prețul ajustat la veniturile disponibile, nu doar valoarea înscrisă pe factură. Cu alte cuvinte, chiar dacă prețul nominal nu este cel mai mare din Europa, puterea de cumpărare mai redusă face ca impactul asupra bugetelor gospodăriilor din România să fie cel mai semnificativ.
Această perspectivă evidențiază o problemă structurală: decalajul dintre veniturile medii și costurile utilităților, care afectează direct nivelul de trai. În acest context, Bogdan Ivan afirmă că datele confirmă fără echivoc faptul că România se confruntă cu un dezechilibru major între veniturile populației și prețurile energiei.
Situația pe piața angro: prețuri peste media europeană
Analiza continuă cu o privire asupra pieței angro de energie electrică, unde datele Comisiei Europene arată o situație similară. În primul trimestru al anului 2025, România a înregistrat un preț mediu angro de 148,3 euro/MWh, semnificativ peste media europeană de 100 euro/MWh.
Nivelul este, de asemenea, mai mare decât în state precum Polonia (116 euro/MWh) sau Cehia (120 euro/MWh), țări cu economii comparabile.
Aceste date indică o presiune consistentă asupra pieței interne, care se reflectă ulterior în costurile suportate de consumatori.
Diferențele dintre prețurile angro și cele finale sunt adesea influențate de structura pieței, taxele, tarifele de distribuție și schemele de compensare, însă trendul general rămâne clar: România plătește mai mult pentru energie, atât la nivelul consumatorilor, cât și pe piața producătorilor.
Ministrul Energiei: „Este de datoria noastră să acționăm”
În finalul mesajului, Bogdan Ivan a subliniat că această realitate nu este o interpretare politică, ci o concluzie bazată pe date oficiale.
„România are unul dintre cele mai ridicate prețuri la energie din Europa și cel mai mare preț raportat la puterea de cumpărare. Acesta este adevărul din cifre, nu o interpretare politică”, a declarat ministrul.
El a adăugat că instituțiile responsabile lucrează deja la măsuri menite să reducă presiunea asupra gospodăriilor și să creeze o piață de energie corectă, stabilă și competitivă. De asemenea, a precizat că rapoartele HEPI pot fi consultate public, menționând că linkul către sursele de date este disponibil în comentariile postării sale.
Prin aceste clarificări, Ministerul Energiei își propune să ofere transparență și să aducă în atenția publică realitățile economice care influențează direct facturile populației. Discuția despre costurile energiei rămâne una de actualitate, iar datele prezentate sugerează nevoia unor politici coerente care să echilibreze prețurile și veniturile cetățenilor.
