Ministrul Bogdan Ivan a precizat că statul ar fi trebuit să fie mai bine pregătit pentru momentul eliminării plafonării, prin dezvoltarea unor noi capacități de producție, deoarece în prezent există o penurie de energie care determină importuri zilnice de până la 1.700-2.000 de megawați, în special la orele de vârf, când prețurile sunt cele mai ridicate.
Bogdan Ivan explică creșterea prețurilor la curent
Bogdan Ivan a explicat că scumpirea facturilor după data de 1 iulie s-a produs deoarece schema de plafonare-compensare a ieșit din vigoare, iar românii au început să plătească prețul real al energiei de pe piață.
„Facturile au crescut, pentru că ăsta era preţul energiei. În clipa în care schema de plafonare-compensare a ieşit din vigoare, la data de 1 iulie, oamenii au ajuns să plătească acelaşi preţ ca înainte”, a declarat Bogdan Ivan la Prima TV.
În acest context, ministrul a subliniat că revenirea la plafonare nu este posibilă, întrucât România ar risca suspendarea fondurilor europene.
În schimb, el a anunțat că lucrează împreună cu specialiștii din domeniu la o formulă alternativă pentru a reduce costurile, prin crearea unor pachete de energie negociate direct între producători și furnizori, destinate consumatorilor casnici. Obiectivul este ca prețul mediu să ajungă la nivelul oferit în prezent de Hidroelectrica, de aproximativ 1,10 lei pe kilowatt-oră.
„În condiţiile în care riscăm să avem o procedură de infringement, ceea ce înseamnă o suspendare a fondurilor europene, dacă am păstra această măsură, e greu de crezut că vom putea să revenim la ea”, a mai spus ministrul.
România nu a fost suficient de pregătită pentru încheierea perioadei de plafonare
Ministrul Energiei a declarat că România nu a fost suficient de pregătită pentru încheierea perioadei de plafonare, deoarece nu a reușit să finalizeze la timp investițiile în noi centrale energetice, deși existau fonduri europene disponibile în acest scop. Lipsa acestor investiții a contribuit la creșterea importurilor și la pierderea unor sume importante din fondurile europene dedicate dezvoltării energetice.
„În schimb, caut soluţii împreună cu cei mai buni specialişti pe care i-a avem pentru a găsi o formulă în care să putem să scădem preţul, cel puţin pentru consumatorii casnici (…) Lucrul la care lucrez astăzi, şi care este extrem de important, ca pachete de energie să fie discutate direct între producători şi furnizorii pentru consumatorii casnici, pentru a da un preţ bun şi pentru a duce toată piaţa consumatorilor casnici în jurul cifrei de 1,10 lei, cât oferă astăzi Hidroelectrica”, a completat ministrul.
Bogdan Ivan a adăugat că menținerea schemei de plafonare ar fi putut ajuta la temperarea inflației, întrucât prețul energiei are o influență directă asupra costurilor de producție pentru toate bunurile de consum. Ponderea energiei în prețul final al produselor alimentare și de bază este estimată la aproximativ 10%, iar scumpirea curentului electric afectează lanțul economic în ansamblu. Ministrul a subliniat că problema prețului energiei trebuie privită ca una de securitate națională și că soluția durabilă o reprezintă investițiile masive în noi capacități de producție.
„Trebuia să fie mai pregătită România pentru a ieşi din această plafonare, cu capacităţi de producţie, pentru că acum avem o penurie de energie şi în acest motiv importăm până la 1.700-2.000 de megawaşi în fiecare zi din afara ţării. Trebuia să fie pregătită, să aibă mai multe capacităţi de producţie, multe dintre ele din fonduri europene, fonduri europeni care s-au şi pierdut pentru faptul că nu am creat acele noi capacităţi de producţie”, a explicat acesta.
Facturile s-au dublat în ultima perioadă
De asemenea, Bogdan Ivan a menționat că, în ultima perioadă, facturile s-au dublat, iar mulți consumatori au primit în septembrie sume mai mari din cauza procesului de regularizare. Un exemplu oferit de ministru arată că o persoană care consuma lunar 100 kWh și plătea 70 de lei, plătește acum între 140 și 150 de lei.
„Eu cred că ar fi fost util să fie continuată această schemă de plafonare, în condiţiile în care o mare parte a inflaţiei este cauzată de preţurile la energie, iar ponderea în orice produs pe care noi îl cumpărăm de la raft astăzi – de la pâine, lapte şi orice altceva, este aproximativ 10%. Impactul nu este doar în factura în sine, ci pe tot lanţul economiei. De asta e o problemă de securitate naţională, de asta este atât de important să reducem preţul la energie şi putem să facem asta continuând masiv investiţiile în noi capacităţi de producţie”, a adăugat ministrul.
El i-a îndemnat pe români să citească frecvent contorul de energie, să verifice atent facturile și să sesizeze furnizorii în cazul în care observă erori. În același timp, ministrul a recomandat instalarea contoarelor inteligente, pentru o mai bună monitorizare a consumului și o evitare a erorilor de facturare.
„Factura finală pentru cei care, de exemplu, aveau un consum de 100 kWh în medie şi plăteau 70 de lei, acum putem să spunem că s-a dublat, a ajuns la 140-150 de lei. Iar ceea ce îndemn pe oameni e de fiecare dată să se uite să citească contorul, ideal ar fi să se instaleze un contor inteligent şi de fiecare dată să se uite în factură, să se uita la consum şi dacă îi se pare că ceva e în neregulă să se adreseze secunda a doua operatorului de furnizare, pentru că pot să existe şi alte erori”, a conchis Bogdan Ivan.
România are cea mai scumpă energie electrică din Europa
De asemenea, ministrul a spus că România are cea mai scumpă energie electrică din Europa. Prețul mediu al unui megawatt în ultima lună a fost de 154 de euro, comparativ cu 61 de euro în Franța, iar raportat la puterea de cumpărare a românilor, situația este cea mai defavorabilă din UE.
Ministrul a subliniat că prețul energiei variază zilnic în funcție de importuri, iar acest lucru afectează direct consumatorii casnici. Pentru a reduce costurile, Bogdan Ivan recomandă montarea de contoare inteligente, care transmit datele de consum la intervale de 15 minute și permit aplicarea tarifelor dinamice sau diferențiate pe diferite intervale ale zilei.
„În ultima lună, bazându-mă pe o analiză a preţului de pe piaţă, am avut în medie megawattul la 154 de euro, comparativ cu Franţa care era la 61 de euro şi, dacă ne raportăm la puterea de cumpărare a românilor şi la veniturile românilor, da, avem cea mai scumpă energie electrică din Europa. Sunt datele Eurostat care confirmă acest lucru”, a declarat Bogdan Ivan.
Aceste soluții au redus facturile cu până la 20% în alte state europene, precum Spania și Marea Britanie, și pot fi implementate și în România. Contoarele inteligente pot fi instalate de către consumatori sau de companiile care furnizează soluțiile, fiind compatibile cu platformele informatice existente. Costul unui astfel de contor în România variază între 100 și 200 de euro.
„Un contor pe care nu-l citeşti tu, un contor care transmite datele din 15 în 15 minute şi permite aceste tarife dinamice (…) Transmit în timp real care este consumul, pot să aplice aceste tarife diferenţiate sau dinamice în funcţie de perioada zilei în care consum şi acest lucru a dus la o scădere cu până la 20% în alte state. Nu facem nimic altceva decât să luăm acest model de bună practică şi să-l aducem şi în România”, a spus acesta.
Ministrul a mai precizat că facturile la energie au crescut semnificativ, iar în ultima perioadă a plătit personal 280 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 30-35%. Implementarea contoarelor inteligente este considerată de Ivan o măsură esențială pentru reducerea consumului și a costurilor în rândul populației, preluând modele de bună practică din alte țări europene.
„Oricine poate să-ţi instaleze un contor inteligent. Pot inclusiv să fie cei care livrează, să ofere anumite soluţii care sunt compatibile cu platformele informatice”, a subliniat Bogdan Ivan.
