În prezent, pentru a evalua impactul centralelor pe cărbune asupra sistemului energetic național, a fost comandat un studiu de 6.000 de pagini realizat de o companie internațională de consultanță, care include și scenariul unui blackout. Conform analizei, în condiții de iarnă foarte grea și ninsoare intensă, oprirea tuturor grupurilor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia ar putea duce la un colaps al sistemului energetic.
Cărbunele rămâne esențial pentru sistemul energetic
Pentru a evita această situație, România negociază cu Comisia Europeană păstrarea centralelor pe cărbune și redeschiderea discuțiilor privind ținta de decarbonizare. Menținerea centralelor funcționale asigură suficientă energie pentru piața de echilibrare, mai ales în perioadele cu vârf de consum între ora 6 și 10 după-amiază.
„În momentul de faţă, pentru a vedea care este impactul asupra sistemului energetic naţional al centralelor pe cărbune, am comandat un studiu, făcut după o metodologie europeană, de o companie de consultanţă internaţională”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la Prima TV.
Ministerul Energiei și Guvernul lucrează la crearea de noi capacități de producție, menținerea celor existente și dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei, inclusiv prin baterii pentru panourile fotovoltaice. Astfel, energia produsă pe timpul zilei poate fi stocată și utilizată seara, la un preț mai bun.
„Unul dintre scenarii arată că, în anumite condiţii de iarnă foarte grea, în anumite condiţii de ninsoare, dacă vom opri toate grupurile pe cărbune de la Complex Energetic Oltenia, am putea să fim într-o situaţie de acest gen, în situaţia în care s-ar îndeplini cumulativ mai multe condiţii – aşa-zisa furtună perfectă. Rolul nostru e de a calcula care sunt cele mai grele scenarii şi de a face tot ce ţine de noi ca să nu ajungem acolo.
Negociem cu cei din Comisia Europeană şi, pentru prima dată, după 2 ani de zile, au fost dispuşi să accepte redeschiderea discuţiilor pe ţinta 119, cea a decarbonizării, şi în această formulă trag nădejde că vom trece cu bine această iarnă, păstrând în continuare capacităţile de producţie a energiei pe cărbune (…) Aşa că facem tot ce ţine noi ca să nu ajungem acolo”, a mai spus ministrul.
Bogdan Ivan a vorbit și despre riscurile externe
În ceea ce privește riscurile externe, Ivan a subliniat că există întotdeauna atacatori și ținte în zona cibernetică, iar România pregătește un centru de securitate cibernetică pentru sistemul energetic național. Acesta va asigura protecția infrastructurii critice și va suplimenta activitatea existentă a DNSC și altor instituții responsabile.
„În mod normal, tot timpul există băieţii buni şi băieţi răi, ca şi în zona cyber, atacatori şi atacati. Tot timpul te pregăteşti, este evident, pentru că e infrastructură critică şi noi acum pregătim pentru a evita un astfel de scenariu un centru de securitate cibernetică în materie de energie, prin care vrem să ne asigurăm că, dincolo de protecţia pe care o are astăzi DNSC-ul şi alte instituţii responsabile, avem pentru Sistemul Energetic Naţional pregătirea şi oamenii care ne asigură acest scut împotriva atacurilor cibenetice”, susține Bogdan Ivan.
Ministrul a reamintit că România și-a asumat, în cadrul PNRR, cea mai agresivă țintă de decarbonizare din Uniunea Europeană, ceea ce presupune închiderea tuturor centralelor pe cărbune până la sfârșitul anului 2025, cu condiția înlocuirii acestora cu centrale pe gaz.
„Conform angajamentelor României, luate în urmă cu 5 ani, atunci când s-a construit PNRR-ul, România şi-a asumat cea mai agresivă ţintă de decarbonizare din toată Uniunea Europeană. Asta înseamnă că, până la finalul anului 2025, adică peste 3 luni şi jumătate, România ar trebui să închidă toate centralele pe cărbune pe care le are astăzi în funcţiune. Condiţia a fost foarte simplă. Să punem în loc alte centrale pe gaz”, a conchis ministrul.
Discuțiile recente cu Comisia Europeană urmăresc să permită păstrarea a cel puțin trei grupuri funcționale și a două grupuri de rezervă, evitând penalități pentru neîndeplinirea termenului.
