Producția de țiței a României scade, în timp ce importurile ating cote record

În primele șapte luni ale anului, producția internă de țiței a înregistrat un declin de 7,6%, în timp ce importurile au crescut cu peste 20%, potrivit datelor INS. Prognoza CNSP anticipează continuarea acestei tendințe până în 2027, pe fondul epuizării zăcămintelor și al necesității de a compensa cererea internă.

Producția de țiței din România scade, în timp ce importurile ating niveluri record

România a produs, în primele șapte luni ale acestui an, aproximativ 1,46 milioane tone echivalent petrol (tep) de țiței, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Aceasta reprezintă o scădere de 7,6% față de aceeași perioadă din 2024, respectiv o reducere de 119.600 tep, semnalând o tendință de scădere a producției interne de petrol.

În același interval, importurile de țiței au înregistrat o creștere semnificativă, totalizând 5,143 milioane tep, cu 21,4% mai mult decât în primele șapte luni ale anului trecut. Această diferență accentuează dependența tot mai mare a României de petrolul provenit din importuri, pentru a satisface cererea internă.

Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), producția internă de țiței va continua să scadă cu un ritm mediu anual de 2,5% până în 2027. Astfel, pentru 2025 este estimată o producție de 2,74 milioane tep (-2,8% comparativ cu 2024), în 2026 de 2,68 milioane tep (-2,2%), iar în 2027 de 2,63 milioane tep (-1,9%). CNSP precizează că această reducere se datorează declinului natural al zăcămintelor existente și menținerii unităților de producție la capacitățile actuale.

Importurile de țiței vor continua să crească

Pe fondul scăderii producției interne, importurile de țiței sunt așteptate să urce constant, atingând 7 milioane tep în 2025 (+10,4%), 7,52 milioane tep în 2026 (+7,4%) și 7,8 milioane tep în 2027 (+7,8%). Ritmul mediu anual de creștere se estimează la 1,5%. Această evoluție reflectă nevoia de a compensa deficitul de producție internă și de a asigura stabilitatea aprovizionării cu petrol, vitală pentru economie și industrie.

Experții avertizează că scăderea producției interne combinată cu creșterea importurilor poate avea implicații majore asupra balanței energetice a țării, influențând totodată prețurile locale la carburanți. România rămâne astfel vulnerabilă la fluctuațiile pieței internaționale a petrolului, iar evoluția prețurilor globale va continua să impacteze direct costul energiei și al produselor petroliere în țară.

Analiștii recomandă, de asemenea, o planificare strategică pe termen lung pentru investiții în tehnologiile de extracție și în surse alternative de energie, pentru a diminua dependența de importuri și a crește securitatea energetică.