Fondurile private, în creștere semnificativă într-un an marcat de incertitudine economică
Datele ASF arată că la finalul lunii august 2025, activele fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) au atins valoarea totală de 179,6 miliarde lei, în creștere cu 21% comparativ cu august 2024.
Contribuțiile lunare înregistrate au fost de 1,91 miliarde lei, iar contribuția medie per participant a fost de 415 lei.
Majoritatea investițiilor – aproximativ 94% – sunt realizate în active românești, preponderent în lei. Cele mai mari plasamente se regăsesc în titluri de stat, care însumează 118,2 miliarde lei (65,8% din total).
Urmează acțiunile listate la Bursa de Valori București, cu 44,4 miliarde lei (24,7%), și obligațiunile corporative, cu 7,3 miliarde lei (4,1%).
ASF precizează că la sfârșitul lunii august 2025, fondurile de pensii private obligatorii aveau 8,4 milioane de participanți. În prezent, pe piața Pilonului II activează șapte fonduri majore: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR, BRD, NN și Vital.
Valul demografic al următorilor ani va pune presiune pe sistemul public de pensii
România se pregătește să treacă printr-o perioadă dificilă din punct de vedere demografic. În următorii șase până la opt ani, aproximativ un milion de români – în special cei născuți între 1967 și 1969 – vor ieși la pensie.
Acest val de pensionări masive va genera o presiune uriașă asupra bugetului public, a pieței muncii și a serviciilor sociale.
În prezent, fondul public de pensii înregistrează un deficit de 5,4 miliarde lei, ceea ce arată că sumele colectate din contribuțiile actualilor angajați nu mai acoperă cheltuielile lunare pentru pensii.
Pensia medie este de 2.814 lei, iar proiecțiile arată că ar putea ajunge spre 4.200 lei în următorul deceniu, dacă ritmul de creștere a salariilor și inflația se mențin.
Raportul persoane active–pensionari continuă să se deterioreze
Unul dintre cei mai importanți indicatori ai sustenabilității sistemului este raportul dintre persoanele active și pensionari. În România, acesta a scăzut la 1,3 la 1, ceea ce înseamnă că un număr tot mai mic de salariați susține un număr tot mai mare de pensionari.
Această tendință pune presiune pe bugetul de stat și ar putea forța autoritățile să caute soluții alternative: creșterea taxelor, împrumuturi suplimentare sau modificarea regulilor de pensionare. În acest context, fondurile private de pensii devin un pilon esențial pentru menținerea stabilității pe termen lung a sistemului de protecție socială.
