Update: Lia Savonea a convocat Secțiile Unite ale ÎCCJ pentru a decide sesizarea CCR pe legea pensiilor
Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a anunțat luni că a convocat pentru ora 13.30 Secțiile Unite ale ÎCCJ, pentru a decide dacă instanța supremă va sesiza Curtea Constituțională în legătură cu legea privind reforma pensiilor de serviciu.
Decizia vine pe fondul protestelor declanșate de judecători și procurori din întreaga țară împotriva modificărilor legislative.
Declarația Liei Savonea
„Chiar dacă majoritatea judecătorilor ICCJ sunt protejați de dispozițiile tranzitorii ale acestei legi, prin exercițiul de astăzi ei își asumă o datorie de conștiință: să evalueze posibilitatea sesizării CCR pentru apărarea viitorului justiției din România. O justiție construită cu greu, prin ani de sacrificii și renunțări care riscă să fie slăbită prin astfel de măsuri conjuncturale”, a spus Savonea pentru G4Media.ro.
Reacția ministrului Justiției
Ministrul Radu Marinescu a transmis pentru G4Media.ro că magistrații au dreptul să decidă dacă atacă sau nu legea la Curtea Constituțională.
„Cred că are șanse de a se menține constituționalitatea sa. Examenul de constituționalitate îl va realiza Curtea Constituțională”, a spus ministrul, subliniind că „magistrații nu sunt niște dușmani ai poporului” și exprimând speranța că nu se va ajunge la un „război social”.
Ce prevede noua lege
-
Creșterea vechimii în muncă pentru pensionarea magistraților de la 25 la 35 de ani.
-
Scăderea cuantumului pensiei din 100% la maximum 70% din ultima remunerație netă.
-
Perioadă tranzitorie de 10 ani.
-
Pensionarea integrală la 65 de ani, la finalul perioadei de tranziție.
Premierul Ilie Bolojan a declarat în Parlament că „pensiile magistraților rămân considerabile, chiar și cu această scădere”, arătând că media de 14.000–15.000 lei „asigură independența necesară conform normelor internaționale”.
Protestele magistraților
- 26–27 august 2025: adunările generale ale judecătorilor au decis declanșarea protestelor.
- 16 curți de apel au suspendat activitatea, cu excepția cauzelor urgente.
- Tribunalele și judecătoriile din întreaga țară au anunțat măsuri similare.
- CSM a cerut retragerea de urgență a proiectului și „încetarea campaniei agresive împotriva autorității judecătorești”.
Update: Lia Savonea avertizează asupra riscului de relativizare a rolului instanțelor
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a anunțat că nu va participa la întâlnirea convocată de ministrul Justiției cu șefii instituțiilor din domeniu.
„Înalta Curte de Casație și Justiție nu va participa la o întâlnire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Prin felul în care a fost concepută și mediatizată pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real. Reunirea în acest cadru a opt instituții, cu roluri și competențe fundamentale, dar cu totul diferite, riscă să relativizeze specificul fiecăreia și să deturneze discuția de la problemele reale și concrete ale justiției.
Instanța supremă constată că, în locul unui dialog onest și al unor soluții reale, justiția se confruntă astăzi cu un discurs public ce relativizează independența judecătorilor, reduce statutul magistraturii la simple costuri bugetare și alimentează percepția falsă a unor «privilegii».
Această desconsiderare a rolului magistraturii afectează nu doar corpul profesional, ci și încrederea cetățeanului în statul de drept. Într-un asemenea climat, participarea formală la exerciții de imagine ar echivala cu validarea acestor derapaje.
Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă că este deschisă dialogului instituțional, dar numai în măsura în care acesta urmărește soluții concrete pentru a întări statutul magistratului, a proteja independența instanțelor și a garanta accesul cetățeanului la o justiție credibilă și eficiență”, transmite Lia Savonea.
Refuzul vine în contextul reformei pensiilor magistraților, adoptată de Parlament după ce opoziția nu a depus moțiune de cenzură. Legea majorează vârsta de pensionare la 65 de ani și reduce pensia la 70% din ultimul salariu net, provocând proteste și suspendarea activității în instanțe și parchete din întreaga țară.
Pensiile magistraților, la mâna CCR. Ministrul Justiției caută soluții pentru oprirea protestelor
Proiectul de lege care modifică pensiile de serviciu ale magistraților a fost adoptat automat de Parlament, după ce niciun partid nu a depus moțiune de cenzură în termenul legal. Timpul pentru contestarea proiectului a expirat în noaptea de miercuri spre joi.
Spre deosebire de alte proiecte pentru care au fost depuse moțiuni de cenzură (AUR, POT și SOS au contestat pachetul guvernamental în ansamblu), actul normativ referitor la pensiile magistraților nu a fost vizat. În aceste condiții, el merge direct la președintele României pentru promulgare.
Conform Constituției, „dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat”.
Singura opțiune rămâne sesizarea Curții Constituționale
În acest moment, singura instituție care poate bloca aplicarea măsurilor este Curtea Constituțională a României (CCR). Sesizarea poate fi făcută de:
- președintele României,
- Guvern,
- președinții Camerei Deputaților și Senatului,
- Înalta Curte de Casație și Justiție,
- Avocatul Poporului,
- sau un grup de cel puțin 50 de parlamentari.
Premierul Ilie Bolojan a transmis recent că un eventual eșec la CCR ar zdruncina legitimitatea Guvernului:
„Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemnănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”.
Nemulțumirea magistraților a paralizat instanțele
Modificările legii au provocat un val de proteste în sistemul judiciar. De peste două săptămâni, judecători și procurori au suspendat ședințe de judecată, iar dosare penale sunt întârziate. Situația a generat nemulțumiri nu doar în rândul magistraților, ci și al cetățenilor care se confruntă cu întârzieri semnificative în soluționarea cauzelor.
Magistrații consideră că reducerea beneficiilor și creșterea vârstei de pensionare afectează independența sistemului și statutul lor profesional.
În acest context, joi are loc o întâlnire la Ministerul Justiției între ministrul Radu Marinescu și reprezentanți ai magistraților. Obiectivul este detensionarea situației și reluarea activității în instanțe.
Ministrul a declarat:
„Problemele justiției nu sunt numai cele care privesc pensiile și vârsta de pensionare. Este legitim să protestezi într-o societate democratică, dar în materie judiciară nu este posibilă oprirea activității. Trebuie să fim responsabili.”
Oficialul a subliniat că ministerul mizează pe dialog și că „trebuie să vină un moment în care să lucrăm împreună pentru a răspunde așteptărilor cetățeanului”.
ICCJ și CSM nu participă la discuții
Însă întâlnirea riscă să fie lipsită de greutate: președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), judecătoarea Lia Savonea, a refuzat să participe, considerând reuniunea „un exercițiu de imagine”.
Într-un răspuns transmis ministrului, Savonea a atras atenția că sunt chemate instituții cu roluri „fundamental diferite” și că o astfel de discuție ar putea devia atenția de la problemele reale ale sistemului.
„Participarea ar echivala cu validarea derapajelor la adresa magistraților și a discursului prin care se desconsideră rolul și statutul magistratului”, a precizat șefa ICCJ.
Și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins invitația, ceea ce reduce șansele ca reuniunea să producă rezultate concrete.
Justiția, între criza de legitimitate și presiunea străzii
Astfel, România se află într-o situație delicată: o lege sensibilă, validată automat, care poate fi încă blocată de CCR, în timp ce sistemul judiciar este paralizat de proteste și dialogul instituțional se clatină.
Indiferent de deznodământul de la Curtea Constituțională, criza actuală riscă să lase urme adânci în percepția publică asupra funcționării Justiției și a echilibrului puterilor în stat.
