Kelemen Hunor avertizează asupra riscului unei revolte populare
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marţi că există riscul ca legea privind reforma pensiilor magistraţilor să fie respinsă din nou de Curtea Constituţională, iar în acest caz o revoltă populară ar fi extrem de justificată.
Liderul Uniunii a precizat că, dacă şi această variantă – pe care o consideră corectă şi echilibrată – va fi declarată neconstituţională, atunci instituţiile statului îşi vor dovedi incapacitatea de a reglementa domeniul, ceea ce ar putea duce la pierderea încrederii publice. El a arătat că, în asemenea condiţii, ar fi greu de justificat rolul Parlamentului şi al Guvernului, sugerând că singura soluţie ar rămâne autoreglementarea profesiei.
„Acest risc există permanent. Eu vă spun, dacă pică la Curtea Constituţională şi această variantă, corectă, extrem de echilibrată, atunci nu mai ştiu ce se mai poate face şi revolta populară va fi extrem de justificată. Nu se poate să nu ai tu, Parlament, Guvern, Legislativul puterea, capacitatea de a reglementa un anumit domeniu, fiindcă acolo sunt oameni care nu acceptă să există reglementare şi poate că autoreglementarea e singura posibilitate pe care ei o acceptă. Dacă pică la Curtea Constituţională, e mai bine să mergem cu toţii acasă”, a spus liderul UDMR la Digi 24.
Perioada de tranziție de 10 ani pentru creșterea vârstei de pensionare este prea lungă
În ceea ce priveşte perioada de tranziţie de 10 ani prevăzută pentru creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor, Kelemen Hunor a apreciat că aceasta este mult prea lungă. El a menţionat că ar fi preferat o variantă mai scurtă, subliniind dificultatea de a explica oamenilor de ce în cazul magistraţilor tranziţia trebuie să dureze atât de mult, în timp ce pentru populaţia generală măsurile similare se aplică mai rapid.
Totodată, preşedintele UDMR a arătat că, deşi personal nu a fost de acord cu această soluţie, a acceptat-o, întrucât a fost rezultatul negocierilor Guvernului şi al premierului cu reprezentanţii magistraţilor. În opinia sa, chiar şi cu această perioadă de tranziţie, este important că în domeniu se realizează totuşi o reformă, prin schimbarea vârstei de pensionare şi a vechimii în muncă.
„Eu aş fi mers la o variantă fără o tranziţie mult prea lungă, fiindcă e greu să explici oamenilor de ce la magistraţi trebuie o perioadă de tranziţie foarte lungă, când, în momentul în care creşti, vârsta de pensionare la oameni, atunci nu ai o perioadă de tranziţie aşa de lungă. Şi Guvernul, până la urmă, premierul, după discuţiile cu magistraţii, a venit cu 10 ani de tranziţie. Sincer, mie, personal, nu mi-a plăcut, dar am acceptat că de-aia e premier şi de-aia conduce Guvernul, să vină cu astfel de soluţii. (…) Zece ani, din punctul meu de vedere, este mult, e mult prea mult, suficient de mult, ca să ştie un magistrat ce urmează şi cam când urmează. Important este că în acel domeniu, într-adevăr, putem vorbi de reformă, fiindcă se schimbă vârsta de pensionare, vechimea în muncă…”, a adăugat preşedintele UDMR.
Vechimea în muncă pentru magistrați ar putea ajunge la 35 de ani
Guvernul a prezentat luni în Parlament proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, prin care vechimea necesară pensionării va crește de la 25 la 35 de ani, iar cuantumul pensiei raportat la ultima remunerație netă va fi redus de la 100% la 70%. Documentul prevede și o perioadă tranzitorie de 10 ani, la finalul căreia vârsta de pensionare va fi stabilită la 65 de ani, la fel ca pentru ceilalți cetățeni. Proiectul a fost depus fără amendamente acceptate în Parlament.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că aceste modificări sunt necesare pentru a restabili echitatea, subliniind că respectul față de magistrați și recunoașterea contribuției lor rămân necontestate, însă era nevoie de o ajustare care să aducă mai mult echilibru între categoriile sociale. El a atras atenția că, în prezent, magistrații români se pensionează la vârsta de 48-49 de ani, iar pensia medie depășește 24.000 de lei, unele ajungând la 35.000–40.000 de lei, în special pentru cei care au deținut funcții de conducere.
Șeful Executivului a precizat că, deși procentul pentru calculul pensiei scade la 70%, veniturile din magistratură la retragere vor rămâne la un nivel considerabil. Potrivit lui, o pensie medie de 14.000–15.000 de lei asigură independența și respectul necesar, în conformitate cu standardele constituționale și internaționale.
„Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani, la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net, pe ultima lună.
Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie conform normelor internaţionale sau constituţiei”, a mai declarat Ilie Bolojan.
În legătură cu protestele magistraților, premierul a declarat că legea nu este îndreptată împotriva lor, ci urmărește echitatea și consolidarea încrederii în justiție. El a subliniat că magistratura rămâne un pilon fundamental al statului de drept și a cerut sprijinul Parlamentului pentru ca România să transmită un semnal de responsabilitate și respect față de principiile asumate.
„Vreau să fie limpede, nu este o lege împotriva magistraţilor ci o lege pentru echitate şi pentru încrederea în justiţie. Magistrătura rămâne un pilon fundamental al statului de drept, iar respectul nostru pentru ea nu este în discuţie. Vă cer sprijinul pentru ca împreună să dăm un semnal clar că România poate fi condusă cu responsabilitate şi cu respect pentru principiile pe care ni le-am asumat”, a mai afirmat Bolojan.
