Proiectul privind recunoașterea anilor de ucenicie, blocat în Parlament
Un proiect de modificare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii se află în dezbaterea Parlamentului și propune includerea anilor de ucenicie în categoria perioadelor asimilate vechimii în muncă. Inițiativa vizează românii care și-au început activitatea profesională înainte de anul 2005, când ucenicia nu era reglementată legal ca formă de muncă.
Textul legislativ propunea completarea articolului 14 din lege cu o prevedere nouă, astfel încât să fie recunoscute „perioadele de ucenicie la locul de muncă, desfășurate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată”.
În cazul adoptării, fiecare an de ucenicie ar fi adus 0,25 puncte la pensie, exact ca perioadele asimilate pentru studii universitare, masterat sau serviciul militar.
Calculul pensiei s-ar fi făcut conform formulei actuale – pensie egală cu valoarea punctului de referință (VPR) înmulțită cu totalul punctelor obținute. În prezent, VPR este de 81 de lei, iar punctele sunt împărțite în trei categorii: contributivitate, stabilitate și perioade asimilate.
Aviz negativ de la Consiliul Legislativ: „O astfel de reglementare poate crea noi inechități”
Consiliul Legislativ a emis însă un aviz negativ, motivând că aplicarea retroactivă a unei astfel de măsuri ar fi neconformă și ar genera diferențe între generațiile de pensionari.
În punctul de vedere transmis Parlamentului, instituția a explicat că:
„Ucenicia a fost introdusă ca instituție în dreptul muncii ca atare în anul 2005, legiuitorul de atunci optând în mod expres şi întemeiat pentru aplicarea neretroactivă. O reglementare contrară instituită 20 de ani mai târziu, în loc să repare discriminările pe care îşi propune să le remedieze, poate crea unele noi, prin afectarea persoanelor care au ieșit deja la pensie şi nu au beneficiat de acești ani”.
Astfel, Consiliul consideră că măsura ar fi dificil de aplicat și ar dezechilibra sistemul de pensii, deoarece ar aduce tratamente diferite pentru pensionarii aflați în situații similare.
Argumentele inițiatorilor: „A fost muncă reală, într-un cadru productiv”
De cealaltă parte, inițiatorii proiectului susțin că ucenicia a reprezentat o formă reală de activitate profesională și că statul ar trebui să recunoască efortul depus de cei care au lucrat efectiv în acea perioadă.
„Această etapă avea, în mod evident, caracterul unei activităţi pregătitoare în scop productiv, desfășurată într-un cadru de muncă şi contribuind la economia naţională. Cu toate acestea, în lipsa unei reglementări clare în acea perioadă, aceste perioade nu sunt, în prezent, valorificate”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Inițiatorii subliniază că mii de tineri au început activitatea în fabrici, ateliere sau alte unități economice, unde au învățat o meserie sub îndrumarea unor profesioniști. Ei consideră că recunoașterea acelor ani ar reprezenta un act de echitate socială, menit să repare o nedreptate istorică.
Proiectul va fi analizat de mai multe comisii parlamentare înainte de a ajunge la votul final din Camera Deputaților, care are rolul decizional.
Ce perioade nu sunt considerate vechime în muncă
În forma actuală a legii, anii de ucenicie nu sunt incluși nici în categoria perioadelor contributive, nici în cea a perioadelor asimilate. Aceasta înseamnă că nu aduc puncte la pensie, spre deosebire de studiile universitare, masterul, șomajul, creșterea copilului sau serviciul militar – pentru care se acordă 0,25 puncte pe an.
Lipsa acestei recunoașteri afectează mai ales persoanele care au început să lucreze în anii ’80 și ’90, înainte de reglementarea uceniciei. Fără acei ani în calcul, venitul lunar la pensie poate fi mai mic, iar vechimea totală redusă.
Cumpărarea vechimii: soluția pentru completarea stagiului minim
Pentru cei care nu au acumulat stagiul minim de cotizare de 15 ani, legea oferă posibilitatea încheierii unui contract de asigurare socială facultativă. Acesta permite oricărei persoane să contribuie voluntar la sistemul public de pensii și să-și completeze anii lipsă.
„Cei care doresc să-și completeze anii de cotizare pentru a obține pensia pot încheia un contract de asigurare socială facultativă cu Casa Teritorială de Pensii. Documentul prevede perioada pentru care se achită contribuția, aceasta putând varia de la o lună până la maximum 6 ani, în funcție de nevoile fiecăruia, dar nu mai târziu de momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare”, a explicat pentru Digi24 Cristiana Dumitrescu, director la Casa de Pensii a Municipiului București.
Cât costă cumpărarea unui an de vechime
Pentru anul 2025, contribuția minimă lunară este calculată aplicând un procent de 25% la salariul minim brut pe economie, stabilit la 4.050 de lei. Rezultă o sumă lunară de 1.012,50 lei, echivalentul a 12.150 de lei pentru un an întreg de stagiu de cotizare.
Persoanele care doresc pot alege să contribuie cu o sumă mai mare, pentru a beneficia ulterior de o pensie mai ridicată. Această opțiune se stabilește la semnarea contractului.
Cei care apelează cel mai des la această variantă sunt românii din diaspora, care nu au acumulat suficienți ani de contribuție în țară, dar intenționează să se pensioneze în România.
Condițiile pentru încheierea contractului de asigurare socială
Contractul se semnează între persoana interesată și Casa Județeană de Pensii corespunzătoare domiciliului. Acesta produce efecte de la data înregistrării și este valabil doar dacă solicitantul:
- nu a fost asigurat în sistemul public sau în alte sisteme similare;
- nu a avut obligația asigurării în alt sistem;
- nu este pensionar la momentul semnării.
Venitul lunar înscris în contract poate fi ulterior modificat, la cererea asiguratului, printr-un act adițional. Baza de calcul rămâne procentul de 25% aplicat la salariul minim brut, ceea ce înseamnă că eventualele creșteri salariale pot influența costul final al perioadei cumpărate.
Reguli privind stagiul de cotizare
Potrivit legislației actuale, stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, iar cel complet – de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Stagiul contributiv reprezintă perioada pentru care s-au plătit contribuții la sistemul public, iar cel complet este durata necesară pentru obținerea pensiei integrale.
Perioadele asimilate (cum sunt studiile, armata sau șomajul) completează vechimea, dar nu aduc contribuții efective, ci puncte suplimentare stabilite prin lege.
Poziția Ministerului Muncii: nu se discută creșterea vârstei de pensionare
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat recent că nu există niciun proiect care să vizeze majorarea vârstei de pensionare, în ciuda unor discuții apărute în spațiul public.
„Nu există niciun proiect în legătură cu acest subiect și chiar mă bucur că premierul a nuanțat în cursul acestei dimineți”, a spus ministrul, referindu-se la declarațiile premierului Ilie Bolojan privind sustenabilitatea sistemului.
Manole a adăugat că „Partidul Social Democrat nu susține un astfel de demers” și că „nu există nicio discuție în interiorul coaliției” privind o eventuală creștere a vârstei standard.
Guvernul a transmis ulterior un comunicat în care a precizat că premierul s-a referit „exclusiv la categoriile cu statut special”, adică la eliminarea excepțiilor de la vârsta standard, nu la modificarea generală a acesteia.
Astfel, sistemul de pensii rămâne subiectul unei dezbateri complexe între echitate socială și sustenabilitate financiară. În timp ce unele măsuri ar aduce beneficii directe pentru mii de români, aplicarea lor retroactivă sau extinderea bazei de calcul ridică dificultăți juridice și economice.
