Una dintre direcțiile vizate este înăsprirea condițiilor pentru românii care doresc să iasă la pensie înainte de vârsta standard. În prezent, legislația permite pensionarea anticipată cu până la cinci ani înainte de termen, pentru persoanele care au depășit stagiul complet de cotizare cu cel puțin cinci ani.
Pensia se diminuează proporțional cu fiecare lună de anticipare
Totuși, pensia se diminuează proporțional cu fiecare lună de anticipare. De exemplu, o femeie născută în 1967 se poate pensiona anticipat în octombrie 2030 fără penalizare, dacă are o vechime totală de 40 de ani, dintre care 35 de ani contributivi.
„Suntem pe penulitmul loc în Europa la numărul de cetățeni din populația activă implicați în economie. Între 55 și 64 de ani, doar 53% din români lucrează. Ceilalți au ieșit la pensie, prin diferite excepții, sau nu lucrează, unii sunt plecați din țară, dar nu sunt implicați direct în economie. Trebuie să luăm un pachet de măsuri ca să avem mai mulți oameni în economie”, a spus Bolojan.
Guvernul are în vedere restrângerea acestor posibilități, cu scopul de a menține cât mai mult timp populația activă în câmpul muncii. Oficial, niciun reprezentant al coaliției nu a confirmat o astfel de decizie, însă unele voci din PSD au afirmat că o înăsprire a regulilor ar fi dificil de acceptat politic și ar putea afecta stabilitatea guvernului condus de premierul Ilie Bolojan.
„Trebuie să reducem excepțiile legate de vârsta de pensionare anticipată și să creștem vârsta de pensionare pentru aceste categorii, cât mai aproape de vârsta standard. Nu vârsta standard trebuie astăzi crescută în România, pentru că avem foarte multe excepții. E o măsură de echitate socială și de stabilitate economică”, a mai spus premierul.
Sistemul public de pensii se confruntă cu presiuni tot mai mari
Cu doar câteva săptămâni în urmă, premierul Bolojan a subliniat necesitatea adoptării unor măsuri care să încurajeze prelungirea vieții profesionale. El a menționat că România se află pe penultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de cetățeni activi economic, doar 53% dintre persoanele cu vârste între 55 și 64 de ani fiind implicate în activități profesionale.
Restul populației din această categorie a ieșit deja la pensie, beneficiază de excepții legale sau a părăsit țara. În opinia premierului, reducerea excepțiilor privind vârsta de pensionare anticipată și apropierea acesteia de cea standard ar reprezenta o măsură de echitate socială și stabilitate economică.
Economistul Alexandru Chirilă a explicat că sistemul public de pensii se confruntă cu presiuni tot mai mari, determinate de creșterea speranței de viață și de scăderea numărului de angajați tineri.
El a arătat că actualul sistem a fost conceput astfel încât populația activă să susțină financiar pensiile celor retrași din activitate, având la bază o speranță de viață de 10-15 ani după pensionare. Îmbunătățirea calității vieții, accesul la servicii medicale și la hrană mai bună au dus însă la prelungirea vieții, ceea ce pune presiune suplimentară asupra bugetului public de pensii.
„Sistemul actual de pensii a fost gândit ca un sistem de contribuție în care, populația activă să suțină pensiile celor retrași pentru o speranță de viață de 10-15 ani. Dar faptul că avem mâncare de calitate, un nivel de trai decent, medicamente, servicii medicale, avem o prelungire a vieții, motiv pentru care sistemul de pensii trebuie să susțină o perioadă pe o perioadă mai îndelungată. Discutăm și pe aceste cifre, România scade și îmbătrânește”, a precizat Chirilă.
România se confruntă cu un dezechilibru între contribuabili și pensionari
Conform datelor europene, România se confruntă cu un dezechilibru între contribuabili și pensionari. Ponderea populației de peste 65 de ani este estimată să depășească 30%, iar raportul dintre angajați și pensionari ar putea scădea de la 3 la 1 în prezent, la 2 la 1 sau chiar 1,5 la 1 în unele regiuni ale țării.
„Ponderea celor de 65 de ani plus ajunge peste 30%. Aici avem următorul raport (n.red. angajați:pensionari). De la 3:1 astăzi, chiar spre 2:1, chiar la 1,5: 1 în unele regiuni. Așadar, potrivit raportului, vom avea mai puțini contribuabili și mai mulți pensionari care vor trăi din ce în ce mai mult”, a mai spus Alexandru Chirilă.
Într-un exemplu citat dintr-o statistică din Finlanda, Chirilă a susținut, într-o notă ironică, că „cetățeanul ideal” este considerat acela care contribuie până în ultima zi de muncă și moare în prima zi de pensie.
„Cetățeanul ideal în Finlanda este cel care moare în prima zi de pensie. Am luat și eu act de această statistică. De fapt, acest portret al cetățeanului ideal, finlandezii cu un cinism real spun că este cel care contribuie până în ultima zi de muncă și moare în prima zi de pensie”, a spus Chirilă pentru Adevărul.
Sute de mii de români vor putea solicita pensionarea anticipată începând din vara anului 2025
Potrivit noii legi a pensiilor, intrată în vigoare în toamna anului trecut, sute de mii de români vor putea solicita pensionarea anticipată începând din vara anului 2025, în anumite condiții. Generația 1967–1968, care numără peste un milion de persoane născute în acei ani, urmează să beneficieze de drepturile prevăzute în noul cadru legislativ.
Datele Institutului Național de Statistică arată că în 1967 s-au născut aproximativ 526.000 de copii, dintre care peste 212.000 fete, iar în 1968 au venit pe lume 512.500 de copii, dintre care 212.199 fete. În total, aproape 425.000 de femei din această generație se pot pensiona anticipat în 2025–2026, dacă au un stagiu de cotizare de 40 de ani.
Vârsta standard de pensionare pentru femei este în prezent de 63 de ani, cu posibilitatea de pensionare anticipată cu până la cinci ani mai devreme, adică de la 58 de ani. Începând cu anul 2030, vârsta de pensionare va crește gradual cu câte o lună la fiecare două luni calendaristice, urmând ca în 2035 femeile să se poată pensiona la 65 de ani.
Astfel, o femeie născută în iunie 1967 va putea ieși la pensie la limită de vârstă în august 2030, când va avea 63 de ani și 2 luni, sau anticipat, fără penalizare, în august 2025, dacă are vechimea necesară.
Pensionarea anticipată fără penalizare este posibilă cu un stagiu de minimum 40 de ani
Noua lege a pensiilor, valabilă din 1 septembrie, aduce condiții mai avantajoase atât pentru pensia standard, cât și pentru cea anticipată. În vechea legislație, pensionarea anticipată fără penalizare era permisă doar persoanelor care aveau un stagiu de cotizare de minimum 43 de ani, iar pentru o vechime între 35 și 43 de ani se aplica o penalizare de până la 30%.
Potrivit noii legi, pensionarea anticipată fără penalizare este posibilă cu un stagiu de minimum 40 de ani, iar pentru o vechime cuprinsă între 35 și 40 de ani penalizarea maximă scade la 24%. Stagiul complet de 40 de ani include atât anii contributivi (conform Anexei nr. 5 din lege), cât și perioadele asimilate sau necontributive.
