Primăria Capitalei, singura din țară care nu încasează direct taxele locale
Stelian Bujduveanu a explicat că problema veniturilor bugetare este una generală la nivelul administrațiilor locale, dar în cazul Bucureștiului situația este diferită din cauza structurii administrative. Potrivit acestuia, în timp ce toate celelalte primării din România încasează direct taxele și impozitele locale, în Capitală aceste sume merg integral către sectoare.
„E vâlvă mare la nivel de toate primăriile din ţară, au scăzut veniturile din impozitul pe venit. Ce se întâmplă în Bucureşti? În Bucureşti, Primăria Capitalei nu încasează taxele şi impozitele pe proprietate, este singura anomalie din ţară.
Aceste taxe se duc la Sectoarele municipiului Bucureşti”, a declarat primarul interimar, într-un interviu acordat postului Europa FM.
El a detaliat modul în care sunt distribuite sumele colectate la nivelul orașului. În total, spune Bujduveanu, Bucureștiul generează aproximativ 15 miliarde de lei anual din impozite pe venit și taxe pe proprietate. Din această sumă, 5 miliarde de lei rămân la sectoare din taxele locale, iar celelalte 10 miliarde de lei, provenite din impozitul pe venit, se împart în mod egal între Primăria Generală și primăriile de sector.
Astfel, explică edilul, structura actuală face ca Primăria Capitalei să depindă de redistribuirea fondurilor și să nu aibă un control direct asupra unei părți importante a veniturilor care provin de fapt din activitatea economică și imobiliară a orașului.
„Pentru a explica în termeni grosieri şi mari, sunt 15 miliarde de lei disponibile, care se încasează din taxe şi impozite pe proprietate şi din impozitul pe venit în Bucureşti. Aceşti bani, la finalul zilei, se redistribuie în felul următor.
Toate impozitele şi taxele pe proprietate rămân în conturile primărilor de sector, care însumează 5 miliarde de lei. Iar diferenţa de 10 miliarde, care sunt bani încasaţi din impozitul pe venit de persoane fizice, fie juridice, se repartizează jumătate la Primăria Capitalei şi jumătate la sectoare”, a spus el.
Dependență de Guvern și blocaje administrative la Primăria Capitalei
Primarul interimar a subliniat că această situație financiară creează o vulnerabilitate serioasă pentru administrația centrală a Capitalei. În lipsa încasării directe a taxelor pe proprietate, instituția trebuie să aștepte ca Guvernul să transfere lunar fondurile corespunzătoare cotei din impozitul pe venit.
„Noi trebuie să stăm să aşteptăm ca Guvernul României, lună de lună, să ne alimenteze conturile, ceea ce creează o dependenţă foarte mare de actul de guvernare şi de coaliţie. Şi dacă nu există această conlucrare, te poţi trezi cu primăria blocată”, a spus Stelian Bujduveanu.
Edilul consideră că, în timp ce sectoarele dispun constant de sume stabile provenite din încasările proprii, Primăria Capitalei se confruntă cu incertitudine financiară. Această dependență de deciziile guvernamentale ar putea afecta continuitatea serviciilor publice și capacitatea instituției de a plăti la timp investițiile asumate.
Declarațiile vin în contextul în care mai multe administrații locale din țară au semnalat o scădere a veniturilor provenite din impozitul pe venit, ceea ce pune presiune pe bugetele locale și complică planificarea investițiilor.
Distribuirea veniturilor în București, o problemă discutată de ani de zile
Bujduveanu a amintit că această problemă de distribuire a veniturilor în București a fost dezbătută și în trecut, inclusiv printr-un referendum organizat la nivelul Capitalei, însă fără rezultat concret. Primăria Generală nu a reușit până acum să obțină o modificare legislativă care să-i permită încasarea directă a taxelor pe proprietate.
„Problema finanţării nu s-a rezolvat, deşi am avut şi un referendum. Aşteptăm ca în anul viitor, pe bugetul anului 2026, să avem această problemă rezolvată, pentru că altfel nu vom putea să asigurăm şi servicii publice de calitate şi să plătim investiţiile”, a afirmat Bujduveanu.
El a precizat că administrația Capitalei depinde în prezent, în mare parte, de proiecte finanțate din fonduri externe pentru a susține investițiile majore. Printre acestea se numără lucrările la rețeaua de termoficare și proiectele de infrastructură rutieră, pentru care există finanțare europeană și prin programe de transport.
„Singurul nostru noroc astăzi este că avem foarte multe proiecte în infrastructura de termoficare care sunt finanţate prin programe europene şi în noile investiţii în infrastructura rutieră, care intră pe programul de transport”, a adăugat edilul.
Astfel, Primăria Generală își asigură o parte din investiții prin fonduri nerambursabile, însă pentru cheltuielile curente și serviciile publice esențiale rămâne dependentă de redistribuirea sumelor de la bugetul de stat.
Soluția așteptată: modificarea sistemului de alocare bugetară
Tema reformei administrative a Capitalei revine periodic în discuțiile publice, însă până acum nu s-a conturat o soluție unanim acceptată între autoritățile locale și Guvern. Bujduveanu propune ca, începând cu anul bugetar 2026, Primăria Municipiului București să poată încasa o parte din taxele locale, pentru a avea o mai mare autonomie financiară și o stabilitate bugetară comparabilă cu cea a sectoarelor.
El a subliniat că o astfel de modificare ar permite administrației centrale a Capitalei să planifice mai eficient cheltuielile și să evite întârzierile în plata proiectelor și a serviciilor publice.
În prezent, fără o schimbare a cadrului legislativ, Primăria Generală rămâne dependentă de fluxul lunar de la bugetul de stat, iar sectoarele continuă să beneficieze de venituri proprii constante. Problema ridicată de primarul interimar readuce în atenție necesitatea unei reforme financiare în București, care să reflecte structura și nevoile reale ale celui mai mare oraș din țară.
