Înalta Curte atacă la CCR legea privind plata pensiilor private
La doar o zi după ce Parlamentul a aprobat legea care schimbă modul de plată al pensiilor private, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, joi, să trimită Curții Constituționale o nouă sesizare de neconstituționalitate. Judecătorii consideră că actul normativ încalcă mai multe principii fundamentale, printre care dreptul la proprietate privată și egalitatea în fața legii.
Legea prevede că, după ieșirea la pensie, românii vor putea retrage cel mult 30% din sumele acumulate în fondurile private, iar restul banilor va fi plătit lunar, pe o perioadă de maximum opt ani.
Potrivit sesizării înaintate CCR, Înalta Curte reclamă încălcarea dreptului de proprietate privată și a principiului egalității în drepturi, dar și a principiilor legalității, securității juridice și încrederii legitime.
„Sumele acumulate în Pilonul II de pensii sunt proprietate privată”, susțin judecătorii în documentul trimis Curții Constituționale. ICCJ, condusă de judecătoarea Lia Savonea, arată că aceste sume, aflate în conturile individuale ale participanților, reprezintă bunuri private, așa cum este consfințit prin legea privind fondurile de pensii administrate privat.
„Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Beleyer contra Italiei, 2000; Kopecky contra Slovaciei, 2004), orice ingerinţă a statului contra proprietăţii trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de interes public şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit. În lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. În plus, Curtea Constituţională a României a stabilit, prin Decizia nr. 871/2010, că „dreptul de proprietate privată, odată dobândit, nu poate fi limitat prin intervenţii arbitrare ale legiuitorului, indiferent de forma bunului asupra căruia poartă”, arată instanța supremă.”
Ingerința devine o privare de proprietate nejustificată
Judecătorii atrag atenția că „ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”, iar noile prevederi ale legii restrâng nejustificat drepturile participanților la fondurile private.
Conform ICCJ, legea limitează dreptul de proprietate și libertatea contractuală, prin faptul că:
-accesul la pensia privată depinde de încheierea unui contract de plată;
-se interzice retragerea completă a sumei din cont printr-o plată unică;
-este plafonat cuantumul pensiei lunare.
„Justificările invocate în expunerea de motive – creşterea sumelor acumulate şi perspectiva valurilor de pensionare după 2030 – nu demonstrează existenţa unei disfuncţionalităţii şi nu legitimează restrângerea exercitării dreptului de proprietate şi a libertăţii contractuale. Astfel, potrivit expunerii de motive, elaborarea și adoptarea Legii privind plata pensiilor private este justificată pe de o parte de acumularea unor sume tot mai mari în conturile individuale ale participanților, pe care aceștia le solicită ca plată unică sau eșalonată, iar, pe de altă parte, de situația demografică în care cele mai însemnate valori eligibile la plată sunt așteptate începând cu anul 2030, ca urmare a îndeplinirii condițiilor de pensionare de un număr însemnat de participanți la fondurile de pensii private (…) În lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă.”, mai spune ICCJ.
Ce prevede noua lege
Actul normativ a fost adoptat miercuri de Camera Deputaților, care a avut rol decizional. Legea a trecut cu 178 de voturi „pentru”, 64 „împotrivă” și 22 de abțineri.
Cea mai importantă modificare vizează modalitatea de retragere a banilor din Pilonul II și III: românii nu mai pot încasa întreaga sumă odată, după pensionare, ci doar maximum 30%, restul urmând să fie plătit lunar, timp de opt ani.
Există, totuși, excepții: persoanele diagnosticate cu afecțiuni oncologice pot retrage integral suma acumulată, iar cei care au în conturi sume mici, sub valoarea a 12 indemnizații sociale, pot primi toți banii dintr-o dată.
Potrivit legii:
„Membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.
Prin excepție, bolnavul cu afecțiuni oncologice poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică.
Dreptul membrului de a primi echivalentul a maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată se acordă pentru fiecare cont individual de pensii private deținut de către membru.
Pensia privată se plăteşte de către furnizor din activele fondului de plată, lunar, către membru, beneficiar, supravieţuitor sau către reprezentantul legal al acestuia, prin serviciu poştal sau bancar, conform dispoziţiilor stabilite prin contractul de plată. Cheltuielile cu plata pensiei private pe teritoriul României se suportă de către membru/beneficiar/ supravieţuitor.
Furnizorul calculează, reţine, plăteşte şi declară lunar obligaţiile fiscale aplicabile, conform prevederilor Codului fiscal, plata acestora realizându-se din sumele lunare cuvenite membrilor, beneficiarilor, supravieţuitorilor sau reprezentantului legal, după caz.
În cazul schimbării domiciliului sau a reşedinţei în altă ţară, membrul, beneficiarul, supravieţuitorul sau reprezentantul legal, după caz, păstrează dreptul la pensia privată conform contractului de plată încheiat cu un furnizor din România şi aceasta se poate plăti în acea ţară, în moneda tării respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.”
Legea introduce și un nou sistem de administrare a plăților, prin două tipuri de fonduri:
-fonduri de retragere programată, care vor asigura plăți pe o perioadă limitată;
-fonduri viagere, care vor garanta plata pensiei pe întreaga durată a vieții beneficiarului sau a supraviețuitorului său.
