Un caz concret a dus la clarificarea interpretării legale legată de animalele de companie
Cazul care a ajuns pe masa judecătorilor europeni a pornit dintr-un incident petrecut în octombrie 2019, pe aeroportul din Buenos Aires.
Un câine transportat de compania aeriană Iberia a scăpat din cușca sa înainte de îmbarcare și nu a mai fost găsit. Proprietarul animalului a solicitat despăgubiri în valoare de 5.000 de euro, invocând pierderea ireparabilă a animalului.
Compania aeriană a recunoscut pierderea, însă a susținut că răspunderea sa este limitată de regulile prevăzute în legislația europeană, care tratează animalele transportate ca parte din bagajul înregistrat. Iberia a invocat prevederile Convenției de la Montreal din 1999, acord internațional care reglementează răspunderea transportatorilor aerieni pentru pierderea, întârzierea sau deteriorarea bagajelor.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat această interpretare, subliniind că, potrivit Convenției, „toate obiectele transportate în cala avionului, inclusiv animalele de companie, intră în categoria bagajelor”. Decizia uniformizează aplicarea regulilor în spațiul european și clarifică faptul că noțiunea de „bagaj” nu se limitează la bunuri neînsuflețite.
Animalele de companie, încadrate în categoria bagajelor conform Convenției de la Montreal
În motivarea deciziei, CJUE a explicat că interpretarea termenului „bagaje” trebuie să urmeze cadrul general al Convenției de la Montreal, care se axează pe compensația materială pentru pierderea sau deteriorarea obiectelor transportate.
Chiar dacă legislația Uniunii Europene și cea a unor state membre, precum Spania, recunosc animalele de companie drept ființe sensibile, instanța europeană a considerat că aceste reglementări nu modifică aplicarea regulilor internaționale privind transportul aerian.
„Convenția de la Montreal din 1999, care reglementează răspunderea companiilor aeriene pentru bagaje, se aplică tuturor obiectelor transportate în cala avionului, inclusiv animalelor de companie”, se menționează în decizia Curții.
Instanța a subliniat că normele internaționale nu pot fi extinse pentru a include elemente de despăgubire morală sau afectivă, întrucât scopul lor este de a stabili un cadru uniform pentru răspunderea materială.
Astfel, companiile aeriene nu sunt obligate să acorde despăgubiri care depășesc limitele prevăzute de Convenție, cu excepția cazurilor în care pasagerii declară un „interes special” pentru un anumit obiect transportat – un mecanism conceput pentru bunuri cu valoare financiară ridicată, nu pentru ființe vii.
Instanța: animalele nu sunt excluse din conceptul de bagaj
Într-un comunicat emis după pronunțarea hotărârii, Curtea a precizat că „animalele de companie nu sunt excluse din conceptul de bagaje”. Deși termenul este asociat, în mod obișnuit, cu obiecte sau bunuri materiale, interpretarea juridică a Curții a fost că această diferențiere de sens nu schimbă aplicabilitatea Convenției.
„Curtea constată că animalele de companie nu sunt excluse din conceptul de <bagaje>. Deși sensul obișnuit al cuvântului <bagaje> se referă la obiecte, acest lucru singur nu conduce la concluzia că animalele ar fi în afara acestui concept”, se arată în documentul emis de CJUE.
Această poziție confirmă faptul că, în lipsa unei declarații speciale depuse înaintea zborului, despăgubirile pentru pierderea unui animal vor rămâne plafonate la nivelul stabilit pentru bagajele înregistrate. Instanța a considerat că introducerea unor excepții pentru animale ar crea incertitudini juridice și ar complica aplicarea uniformă a regulilor în spațiul aerian internațional.
Impactul deciziei pentru pasageri și companiile aeriene
Hotărârea din 16 octombrie oferă companiilor aeriene o claritate juridică sporită, limitând riscul unor cereri de despăgubire de amploare pentru pierderea animalelor de companie. În același timp, pentru pasageri, decizia subliniază importanța declarării valorii speciale a animalului înainte de îmbarcare, dacă se dorește o acoperire financiară mai mare.
Pentru transportatorii care operează în Uniunea Europeană, decizia CJUE consolidează aplicarea uniformă a Convenției de la Montreal, prevenind interpretări divergente între statele membre. Totodată, hotărârea ridică din nou problema echilibrului dintre statutul juridic al animalelor ca ființe sensibile și tratamentul lor ca bunuri în contextul transportului internațional.
