Legea care schimbă regulile pentru pensiile private
Adoptarea legii privind plata pensiilor private, la aproape două decenii de la lansarea sistemului, marchează un moment semnificativ în evoluția Pilonului II și III. Noul cadru legislativ stabilește noi reguli pentru modul de calcul, distribuire și plată a sumelor acumulate de contribuabili, dar și noi prevederi privind relația dintre stat, administratori și participanți.
Deși actul normativ are ca obiectiv principal clarificarea mecanismului de plată a pensiilor private, el a generat imediat dezbateri intense între specialiști, autorități și foști reprezentanți ai instituțiilor de supraveghere financiară.
Principala dispută privește statutul juridic al contribuțiilor acumulate — dacă acestea sunt proprietatea personală a participanților sau rămân, într-o anumită măsură, sub controlul statului.
Discuțiile s-au amplificat după ce Avocatul Poporului, Renate Weber, a declarat că fondurile private „doar administrează resurse care, în mod normal, se cuvin statului”. Declarația a fost interpretată de mai mulți specialiști ca o redefinire a principiului de bază al sistemului de pensii administrate privat.
Poziția Avocatului Poporului: statul are dreptul de a decide asupra contribuțiilor
Renate Weber a explicat public că statul deține un drept constituțional de a decide cum sunt utilizate contribuțiile sociale, inclusiv cele administrate prin fonduri private. În viziunea sa, statul are un rol suveran în organizarea și reglementarea sistemului de pensii, iar oferirea administrării către entități private nu schimbă natura publică a acestor resurse.
„Fondurile private de pensii doar colectează și administrează resurse care, în mod normal, se cuvin statului, în calitate de organizator al sistemului public de pensii. Statul, ca deținător al puterii suverane, poate decide să le ofere spre investire unor entități de drept privat, în interesul asiguraților”, a declarat Weber.
Declarația Avocatului Poporului a fost interpretată ca o susținere a ideii că sumele virate în conturile de pensii private rămân, cel puțin formal, sub autoritatea statului. Această perspectivă ridică însă întrebări cu privire la gradul real de independență al sistemului privat și la protecția juridică a participanților.
Dezbaterile din spațiul public s-au concentrat în special pe potențialul efect asupra încrederii contribuabililor, în condițiile în care Pilonul II reprezintă pentru mulți români principala formă de economisire pe termen lung.
Replica din partea fostului vicepreședinte ASF: O abordare profund greșită
Poziția Avocatului Poporului a fost rapid contrazisă de Gabriel Grădinescu, fost vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), care a calificat această interpretare drept „profund greșită” atât din punct de vedere juridic, cât și economic.
Potrivit lui Grădinescu, declarația lui Weber riscă să transforme o contribuție individuală într-o resursă bugetară și să nege dreptul de proprietate al participanților.
„Această poziționare mă îngrijorează profund, pentru că afirmă că statul rămâne proprietar al sumelor virate în conturile de pensii private, iar fondurile sunt simple extensii administrative. Este o abordare profund greșită – atât juridic, cât și economic”, a declarat Grădinescu, citat de economedia.ro.
Fostul oficial a subliniat că Pilonul II reprezintă economii personale, complet separate de bugetul public. El a avertizat că interpretarea Avocatului Poporului riscă să afecteze stabilitatea sistemului și să reducă încrederea contribuabililor în utilitatea pensiilor private.
„Contribuțiile din Pilonul II nu sunt venituri ale statului, ci drepturi patrimoniale individuale ale participanților. Sistemul a fost creat tocmai pentru a proteja economiile personale și pentru a reduce dependența de sistemul public”, a adăugat Grădinescu.
Riscul pierderii încrederii și implicațiile economice
În continuarea declarațiilor sale, Grădinescu a avertizat că o astfel de interpretare poate avea consecințe semnificative asupra stabilității economice. El a atras atenția că percepția conform căreia statul ar putea revendica dreptul de proprietate asupra contribuțiilor ar descuraja economisirea și ar diminua atractivitatea sistemului de pensii private.
„O astfel de perspectivă fragilizează încrederea în stat și descurajează economisirea pe termen lung”, a afirmat el, subliniind totodată că abordarea ar putea deschide posibilitatea unei „redirecționări arbitrare a resurselor private”.
Fostul vicepreședinte ASF a reamintit rolul strategic al Pilonului II în stabilitatea macroeconomică a României, precizând că acesta nu reprezintă o concesie acordată sectorului privat, ci un instrument de protejare a viitorului contribuabililor.
„Pilonul II este o parte esențială a stabilității macroeconomice a României. Nu este o concesie făcută sectorului privat, ci o formă modernă de protejare a viitorului fiecărui contribuabil”, a spus Grădinescu.
În final, el a ridicat o întrebare retorică, evidențiind dilema morală generată de pozițiile contradictorii:
„Pe cine apără, în acest caz, Avocatul Poporului — pe contribuabilul care economisește sau pe statul care încearcă să-și reia controlul asupra banilor noștri?”
Controversa privind interpretarea juridică a contribuțiilor la pensiile private nu se oprește la nivelul dezbaterilor publice. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) pentru a analiza aspectele de constituționalitate ale noii legi.
Decizia CCR va avea un rol decisiv în stabilirea raportului dintre stat și contribuabili în cadrul sistemului de pensii administrate privat. În funcție de interpretarea dată de judecătorii constituționali, sistemul ar putea fi consolidat ca un mecanism autonom sau, dimpotrivă, readus mai aproape de controlul statului.
