Claudiu Năsui acuză coaliția de guvernare că blochează accesul românilor la banii din Pilonul 2 și Pilonul 3
Deputatul USR Claudiu Năsui a declarat, joi, că propunerile sale privind permiterea accesului oamenilor la banii din Pilonul 2 sau, cel puțin, Pilonul 3 au fost respinse în Parlament. El a susținut că această situație reprezintă „o fraudă făcută de coaliția de guvernare față de cei care au ales voluntar să cotizeze la fondurile de pensii din Pilonul 3”.
Potrivit lui Năsui, persoanelor care au contribuit la Pilonul 3 li s-a promis prin contract că își vor putea retrage banii la vârsta pensionării, însă statul ar fi modificat brutal aceste condiții exact când venea momentul accesării fondurilor. Deputatul a adăugat că aproximativ 70% din contribuții vor fi folosite pentru a împrumuta statul român cu dobânzi mai mici decât inflația, ceea ce ar reprezenta o pierdere sigură pentru contribuabili.
El a menționat că pentru propunerea sa au votat doar UDMR și AUR.
„Au picat în parlament propunerile mele de a permite oamenilor accesul la banii din Pilonul 2 sau măcar Pilonul 3. Este o fraudă făcută de coaliția de guvernare față de cei care care au ales voluntar să cotizeze din banii lor la fondurile de pensii din Pilonul 3.
Li s-a promis prin contract că își pot lua banii la vârsta de pensionare, dar deodată statul vine și le schimbă brutal contractul fix când venea momentul să-și poată accesa banii. 70% din banii lor vor fi folosiți pentru a împrumuta statul român cu dobânzi mai mici decât inflația. Deci pierdere sigură. Pentru informarea corectă, au votat pentru propunerea mea UDMR și AUR. Atât”, a scris deputatul USR, joi, pe contul său de Facebook.
Claudiu Năsui demontează argumentele folosite pentru restricționarea accesului românilor la banii din pensii
În ceea ce privește argumentele folosite pentru a limita accesul românilor la banii lor din fondurile de pensii, Năsui le-a catalogat pe toate ca fiind false. Printre acestea se numără ideea că retragerile masive ar provoca colapsul fondurilor, că OECD ar obliga România să restricționeze accesul la bani, sau că nicio țară europeană nu permite retragerea la vârsta pensionării. Deputatul USR a contrazis aceste afirmații, menționând că în mai multe țări europene, precum Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Polonia, Ungaria, Portugalia, Anglia și Spania, retragerea fondurilor este permisă la pensionare.
El a respins argumentele legate de presupusa incompetență financiară a oamenilor, subliniind că acesta nu este un motiv suficient pentru a încălca drepturile de proprietate. În privința afirmațiilor că pensiile nu sunt depozite sau produse de economisire, Năsui a precizat că contribuțiile la fondurile de pensii reprezintă în esență economisire și se bazează pe un contract care trebuie respectat.
Deputatul USR a explicat că frecvența cotizațiilor nu justifică retrageri proporționale lunare, subliniind că toate condițiile de plată trebuie stabilite prin contract, iar încălcarea acestuia nu poate fi justificată printr-o simplă logică administrativă.
Năsui a încurajat cetățenii să semnaleze și alte argumente folosite pentru a justifica modificarea legii care, potrivit lui, încalcă dreptul de proprietate al românilor.
„7 argumente folosite pentru limitarea accesului românilor la proprii lor bani din fondurile de pensii, și de ce sunt false.
1) ”Dacă încep românii să-și retragă banii, colapsează fondurile de pensii.”
Un argument complet fals. Contrar băncilor sau companiilor de asigurări, fondurile de pensii au o predictibilitate maximă pe momentul în care vor trebui să aibă bani pentru a plăti deponenții. Nu de alta, dar vârsta este un lucru știut, iar vârsta de pensionare la fel. Există mici variațiuni, dar ele sunt mult mai mici decât la bănci, unde fiecare poate să-și retragă banii când vrea, sau la asigurări, unde plata depinde de un eveniment aleatoriu (riscul asigurat).
De altfel acest argument a fost infirmat rapid chiar de către asociația administratorilor de pensii private.2) ”Ne obligă OECD să limităm accesul oamenilor la banii lor.”
Iarăși un argument fals. OECD ne obligă să avem o lege de plată a pensiilor private. Nu să limiteze această lege accesul oamenilor la proprii lor bani.3) ”Nicio țară din Europa nu dă voie oamenilor să-și ia banii la vârsta pensionării”
În următoarele țări retragerea fondurile este permisă la vârsta pensionării: Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Polonia, Ungaria, Portugalia, Anglia și Spania. Deci iarăși un argument fals.4) ”Oamenii sunt proști/analfabeți financiar vor bea/fuma/juca la păcănele banii lor.”
Deși e adevărat că analfabetismul de toate felurile, nu doar financiar, este destul de mare în societate, asta nu este un motiv suficient pentru a încălca drepturile de proprietate ale milioane de oameni. Cumva oamenii aceia ziși proști au fost suficient de deștepți încât să muncească să producă valoare și să cotizeze la un fond de pensii. Dar când vine vorba să aibă acces la rodul economisirii lor, acolo deodată nu mai sunt suficient de deștepți.5) ”Este o pensie, nu un depozit.”
Este adevărat. Este pensie, dar înainte de a fi catalogat pensie sau depozit, este mai ales un contract. Oamenii care au cotizat, forțat la pilonul 2 sau voluntar la pilonul 2 sau 3, li s-au spus niște termeni și condiții în care își vor primi banii înapoi. Au fost de acord cu acele condiții. Ei și-au îndeplinit obligațiile de cotizare, dar după aproape două decenii de cotizare, taman când venea momentul să-și vadă banii înapoi, deodată statul vine și zice că nu-i mai primesc, decât 30% și restul eșalonat 70% pe 8 ani, timp în care vor fi investiți în pierdere.6) ”Este o pensie, nu un produs de economisire.”
Contribuția la un fond de pensii este în sine un mod de economisire. Nu sunt categorii diferite, ci parte una din cealaltă. A economisi înseamnă a pune bani deoparte. Dacă cineva economisește printr-un fond de pensii sau prin alt mod, cu alte condiții contractuale, tot economisire este.7) ”Dacă cotizațiile sunt lunare, și retragerile trebuie să fie lunare.”
Argumentul sună bine. Face să pară că trebuie să existe un paralelism undeva. Dar nu trebuie să ne gândim mult să ne dăm seama că nu este neapărat adevărat. Totul depinde de contract. Cum ar fi ca atunci când mergem la bancă, banca să ne spună că ne dă banii înapoi cu țârâita pentru că așa i-am depus în cont. Ar fi un scandal și o încălcare a contractului. Frecvența cu care plătim și condițiile de plată sunt decizii contractuale. Oricare ar fi, contractul tot trebuie respectat.Acestea sunt toate argumentele pe care le-am întâlnit folosite pentru a justifica încălcarea dreptului de proprietate care a avut loc prin această lege. Dacă mai sunt și altele, chiar vă rog să le scrieți în comentarii”, a adăugat deputatul USR.
