Iancu Guda explică impactul autoconsumului asupra colectării TVA și denunță principalele surse ale evaziunii fiscale din România
Economistul Iancu Guda intervine după declarațiile de miercuri ale președintelui ANAF privind gemul făcut în gospodării și decalajul de TVA al României, precizând că discuția trebuie înțeleasă corect și raportată la contextul economic general. El a explicat că problema nu constă în gospodăriile care produc pentru consum propriu, ci în modul în care acest fenomen distorsionează indicatorii fiscali comparativi la nivel european.
Iancu Guda a subliniat, într-o postare pe Facebook, că nimeni nu contestă dreptul cetățenilor de a-și produce și consuma propriile alimente – gemuri, zacuscă, fructe sau băuturi tradiționale – atâta timp cât activitatea este legală. Esența discuției, a precizat el, ține de amploarea autoconsumului în România și de impactul său asupra statisticilor fiscale.
Potrivit economistului, țara are cea mai mare pondere de persoane NEET din Uniunea Europeană – aproximativ 30% din populația activă, formată din adulți care nu lucrează, nu urmează studii sau formare profesională și nici nu caută un loc de muncă.
El a explicat că o mare parte dintre acești oameni trăiesc din autoconsum, iar fenomenul are o influență semnificativă asupra decalajului de TVA necolectat. Guda a calculat că aproximativ 7,35% din totalul de 35% TVA neîncasat provine din zona autoconsumului, adică aproape o cincime din întreaga pierdere.
În opinia sa, acest aspect nu poate fi corectat de Guvern, pentru că nu ar fi legal, dar trebuie exclus din comparațiile internaționale privind eficiența colectării TVA, deoarece dezavantajează România în raport cu alte state europene unde ponderea autoconsumului este mult mai redusă.
„Ideea este alta: fenomenul este amplu in Romania si distorsioneaza comparatiile internationale privind ritmul de incasare TVA % PIB sau cel potential. Nu este de neglijat: Romania are cea mai mare pondere NEET (adulti care nu sunt angajati, in programe de educatie, training si NU isi cauta un loc de munca) din total populatie activa: 30% !!!
Este cea mai mare pondere din UE. Probabil majoritatea sunt in zona de autoconsum (autogospodarire), ceva trebuie sa manance, nu? Impactul acestui fenomen este mare: 30% autoconsum x 70% pondere consum in PIB x 35% GAP TVA necolectat = 7.35% din total 35% TVA necolectat vine din aceasta zona (aproape 20%, a cincea parte)!
Evident, guvernul nu poate si nu are dreptul sa faca nimic! In schimb, atunci cand comparam acesti indicatori privind TVA necolectat cu alte tari din UE, este corect sa eliminam impactul autoconsumului, care dezavantajeaza foarte mult Romania fata de alte tari, la noi avand cea mai mare pondere.
ATAT. Nimic mai mult. Doar o ajustare statistica. Exact asta a declarat Presedintele ANAF si are dreptate”, scrie Iancu Guda pe pagina sa de Facebook.
De unde vine marea problemă a TVA necolectat?
Economistul a admis însă că problema majoră a TVA necolectat nu provine din această zonă, ci din trei direcții principale. Prima o reprezintă marii importatori care încalcă legea prin introducerea pe piață a produselor contrafăcute sau nedeclarate.
În acest sens, el a salutat investițiile recente în echipamente de scanare cu raze X instalate în puncte vamale strategice – Galați-Giurgiulești, Isaccea, Moravița, Siret, Albița și Portul Constanța – și a menționat că alte nouă astfel de sisteme vor fi operaționale în 2026 pentru combaterea traficului ilicit și a evaziunii.
A doua sursă majoră o constituie companiile mari care, potrivit lui Guda, beneficiază de tratamente preferențiale în raport cu micii contribuabili. El a menționat că noul pachet legislativ limitează posibilitatea de eșalonare a datoriilor, impune garanții din partea acționarilor majoritari și interzice vânzarea afacerilor cu datorii fiscale. În paralel, a subliniat că la ANAF au fost operate schimbări masive, inclusiv disponibilizări și reorganizări, pentru a întări combaterea fraudei.
Cea de-a treia zonă indicată este cea a companiilor multinaționale care transferă artificial profitul prin cheltuieli de consultanță sau drepturi de proprietate intelectuală. Guda a explicat că pachetul legislativ recent prevede ca aceste cheltuieli să fie considerate nedeductibile, ceea ce generează venituri suplimentare de 8-9 miliarde de lei anual la bugetul statului.
Economistul a concluzionat că, în ultimele luni, s-au înregistrat progrese concrete: încasările ANAF au crescut cu 13% între iulie și septembrie, fără ca acest salt să fie cauzat de majorări de taxe. El a apreciat că, deși reformele nu sunt încă suficiente, ritmul de schimbare este mai rapid decât în ultimii ani și a îndemnat la o analiză rațională a faptelor, subliniind că esența dezbaterii nu este despre „gem sau zacuscă”, ci despre combaterea reală a evaziunii fiscale și corectarea percepției asupra României în context european.
Vezi întreaga analiză în postarea de mai jos.
