Datoria publică și deficitul fiscal, la cote alarmante
Economistul Iancu Guda a realizat o analiză amplă asupra stării economiei românești, evidențiind faptul că datoria publică și deficitul fiscal au ajuns la niveluri alarmante. Potrivit analizei sale, anul 2024 a consemnat un deficit fiscal record, de 158 miliarde de lei, echivalentul a 9,2% din PIB – cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, cu excepția anului pandemic 2020.
În același timp, datoria publică a crescut cu aproximativ 750 de miliarde de lei în doar cinci ani, de trei ori mai mult decât între 2010 și 2019. Guda a subliniat că o astfel de evoluție nu poate continua într-o țară aflată în declin demografic, unde baza de contributori scade constant din cauza emigrării și a sporului natural negativ.
Economistul avertizează că, în lipsa unor măsuri urgente, România riscă să se confrunte cu majorări semnificative de taxe și impozite, extinderea vârstei de pensionare și creșterea dobânzilor plătite pentru finanțarea datoriei publice. În primele opt luni ale anului 2025, veniturile publice au crescut cu 10%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 12%, ducând deficitul fiscal la 91 de miliarde de lei. În același timp, PIB-ul real probabil va stagna pe parcursul acestui an.
Singurele vești bune provin din creșterile de încasări din impozitul pe profit (+13%) și din impozitul pe salarii (+22%), semn că mediul privat continuă să susțină povara fiscală. De asemenea, cheltuielile cu bunuri și servicii au rămas constante la 63 de miliarde de lei, după ani de creșteri accelerate, în timp ce investițiile finanțate din fonduri naționale au rămas la 36 de miliarde de lei, deși există riscul unei diminuări în trimestrul al patrulea datorită redirecționării fondurilor către programul „Anghel Saligny”.
Cheltuielile sociale și economia subterană – provocări majore
Analiza lui Iancu Guda arată că cheltuielile cu subvențiile au scăzut cu 38% în primele opt luni, pe fondul eliminării unor programe considerate ineficiente sau supradimensionate. Exemplele includ plafonarea prețului la energie pentru toți consumatorii, înlocuită cu vouchere doar pentru populația vulnerabilă, și bursele extinse pentru elevi, care nu au fost corelate cu performanța școlară.
Economistul subliniază, însă, că economia subterană și evaziunea fiscală continuă să fie probleme majore. Estimările indică un nivel de circa 10% din PIB, adică aproximativ 180 de miliarde de lei anual, ceea ce reduce semnificativ încasările din TVA și accize.
În primele opt luni, veniturile din TVA au crescut cu doar 6%, sub inflația cumulată de 5,7% și sub avansul vânzărilor din retail de 2,3%. Majorarea TVA la 21% în august nu s-a reflectat încă în execuția bugetară, impactul real urmând să fie vizibil în raportările din septembrie și octombrie.
Cheltuielile de personal în sectorul public au crescut cu 8%, iar cele de asistență socială cu 14%, majoritatea fiind alocate pensiilor și ajutoarelor sociale. Costurile cu dobânzile pentru finanțarea datoriei au urcat cu 50% față de anul precedent, atingând 33 de miliarde de lei în primele opt luni.
În acest context, Guda susține că ajustarea fiscală nu mai poate fi amânată, iar pachetul de măsuri adoptat în vara anului 2025 a fost esențial pentru evitarea retrogradării României în categoria țărilor nerecomandate investițiilor.
Reformele fiscale și impactul asupra mediului de afaceri
Economistul consideră că al doilea pachet de măsuri fiscale a avut rezultate vizibile. Printre modificările cu impact semnificativ se numără plafonarea eșalonărilor datoriilor fiscale la 400.000 de lei, condiționată de garanții personale ale acționarilor majoritari, eliminarea posibilității de eșalonări multiple pentru aceeași creanță și interzicerea transferului de părți sociale ale firmelor cu datorii către ANAF.
De asemenea, au fost introduse reguli mai stricte privind depunerea situațiilor financiare, înregistrarea conturilor bancare în România și actualizarea capitalului social, cu sancțiuni severe pentru nerespectare, inclusiv dizolvarea automată a societăților inactive.
Rezultatele acestor reforme s-au văzut deja: în primele șapte luni ale anului 2025, deficitul fiscal a crescut cu doar 5 miliarde de lei, față de 9 miliarde în primul trimestru, marcând o temperare clară a creșterii deficitului. Economistul subliniază că este nevoie de consolidarea acestui trend și accelerarea reformelor structurale în sectorul public, printre care eliminarea pensiilor speciale, reforma companiilor de stat, plafonarea sporurilor și interzicerea cumulului pensie–salariu în sectorul bugetar.
Iancu Guda mai atrage atenția asupra necesității unei reforme administrativ-teritoriale, amintind că structura actuală a țării datează din vremea lui Cuza și nu mai răspunde realităților moderne. De asemenea, a pledat pentru auditarea activelor RAPPS și creșterea transparenței în administrarea patrimoniului public, precum și pentru intensificarea luptei împotriva economiei subterane, contrabandei și traficului ilicit.
Perspective și recomandări pentru consolidarea fiscală
Economistul a remarcat că noua conducere a ANAF a obținut deja rezultate pozitive, depășind planul de colectare cu un miliard de lei în luna iulie, în ciuda contextului economic dificil. Iancu Guda consideră că aceste rezultate trebuie consolidate prin eforturi comune între sectorul public și privat și prin menținerea stabilității politice în cadrul coaliției guvernamentale.
În încheiere, acesta a subliniat că România trebuie să continue drumul consolidării fiscale, reducând deficitul bugetar la niveluri sustenabile, de cel mult 3% din PIB, până în 2027–2028.
Economistul avertizează că timpul nu mai așteaptă, presiunile economice și sociale cresc, iar succesul depinde de implementarea coerentă a reformelor structurale, de responsabilizarea mediului de afaceri și de combaterea economiei informale. Întreaga analiză, mult mai extinsă, poate fi citită aici.
