Cine intră, de fapt, în vizorul ANAF. Un fost șef al Fiscului: Controale și executări silite disproporționate

Procentele invocate pentru colectarea veniturilor fiscale

Doru Dudaș a arătat că 95,5% din venituri provin din conformare voluntară. El a precizat că, dacă se includ eșalonările la plată, procentul urcă la circa 96,5%. El a menționat că executarea silită aduce aproximativ 2,5% din total.

El a explicat că în acest procent intră și plățile făcute după o somație simplă. El a adăugat că toate formele de control fiscal aduc sub 1% din venituri. El a spus că sumele din insolvențe sunt și ele sub 1% pe an.

„Din totalul veniturilor fiscale colectate de ANAF, Statul obține 95,5% prin conformarea voluntară a contribuabililor.

Dacă luăm în calcul și faptul că sumele încasate printr-o eșalonare la plată reprezintă tot o conformare voluntară – întrucât eșalonarea este solicitată de contribuabil atunci când se află în situații financiare mai dificile și nu poate achita la scadență sau când i-a intervenit un eveniment nedorit, de exemplu i-a venit Fiscul și a stabilit o diferență de plată foarte mare pe care nu o poate suporta imediat sau un client important a intrat în insolvență și nu mai poate încasa facturile, procentul este de aproximativ 96,5% din totalul veniturilor fiscale colectate de ANAF în execuția bugetului general consolidat”, a declarat Dudaș.

De ce consideră că „măsurile de forță” sunt ineficiente

El a afirmat că bugetul „se colectează singur” într-o proporție foarte mare. El a apreciat că procesele de forță sunt adesea disproporționate față de efectul bugetar. El a spus că acestea se aplică frecvent exact contribuabililor conformi.

Doru Dudaș a motivat că aceștia sunt „la vedere” și mai ușor de abordat. El a adăugat că aceste proceduri induc cele mai mari costuri de conformare. El a concluzionat că eficiența lor este scăzută în raport cu ținta urmărită.

El a propus măsuri de stimulare a conformării, nu acțiuni coercitive. El a indicat nevoia de cooperare transparentă cu acești contribuabili. El a spus că aceștia trebuie să știe clar cât, când și cum plătesc.

Doru Dudaș a adăugat că erorile trebuie discutate și corectate prin rectificări. El a subliniat rolul consultanților fiscali ca sprijin pentru administrație.

„Acești oameni, contribuabilii buni, au impresia că sunt vânați pentru orice greșeală pot să facă la un moment dat, iar aceste greșeli sunt interpretate și răstălmăcite de Fisc, punându-i într-o ipostază de mari evazioniști prin măsurile disproporționate luate împotriva lor.

În opinia mea, nu ei sunt problema neconformării fiscale în România. Pe ei trebuie să-i abordăm prin discuții transparente, să cooperăm cu ei pentru a vedea dacă au înțeles corect legea, au greșit sau nu, dacă trebuie să rectifice o declarație fiscală și să plătească ceva în plus. Pentru această categorie de contribuabili, consultanții fiscali pot fi de un real ajutor pentru administrația fiscală, așa cum am mai explicat în mai multe rânduri”, spune acesta.

Bugetul ANAF pentru 2025 și riscurile pentru 2026

El a menționat notificările de conformare trimise recent de ANAF. El a explicat că acestea semnalează achiziții fără legătură cu activitatea. El a apreciat această practică drept un început bun pentru creșterea conformării. El a spus că digitalizarea trebuie să livreze analiză de risc reală, la nivel central.

Doru Dudaș a arătat că datele colectate nu sunt încă folosite eficient. El a precizat că programarea controalelor trebuie ghidată de risc, nu de impresii. El a afirmat că abordările subiective și discreționare sunt depășite.

El a indicat că ANAF are cheltuieli anuale de circa 100 milioane euro. El a comparat suma cu cele 100 miliarde euro venituri colectate. El a rezultat că ponderea costurilor este de doar 0,1% din încasări.

Doru Dudaș a susținut că așteptările de performanță sunt nerealiste cu un astfel de buget. El și-a exprimat îngrijorarea pentru bugetul din 2026. El a îndemnat la prudență înainte de noi tăieri de cheltuieli.