Economia frânează, iar inflația rămâne ridicată. Christian Năsulea: Trebuie făcută reformă

Datele recente privind colectarea taxelor și puterea de cumpărare arată că măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar au avut un efect de bumerang. Economistul Christian Năsulea a explicat că, dincolo de reducerea cheltuielilor, economia românească este afectată de scăderea consumului și de lipsa reformelor reale.

Colectarea din TVA a încetinit, iar consumul s-a prăbușit în august

În perioada ianuarie-septembrie, Guvernul a reușit să colecteze 95 de miliarde de lei din TVA, ceea ce reprezintă o creștere de 7,7%. Ținta bugetară era însă de 10%, nivel ce ar fi trebuit atins doar prin efectul inflației.

În termeni reali, ANAF a încasat mai puțin decât anul trecut. În același timp, achiziția de bunuri și servicii a scăzut puternic în luna august comparativ cu iulie, semn al unei frânări generale în economie.

Christian Năsulea a explicat că luna august a fost marcată de un comportament mai precaut al românilor. Potrivit acestuia, mulți și-au petrecut concediile în afara țării, iar îngrijorările legate de economie au determinat populația să reducă cheltuielile. Acest cumul de factori a contribuit la încetinirea activității economice.

„Luna august este o lună în care mult mai mulți români și-au petrecut vacanța în afara țării, există o îngrijorare la nivelul întregii populații care face ca românii să fie mai precauți decât erau în mod normal. Sunt foarte multe lucruri care au făcut să vedem o frânare în activitatea economiei”, spune acesta la Antena 3 CNN.

Creșterea TVA a adus venituri, dar și o presiune suplimentară asupra prețurilor

Economistul a arătat că majorarea TVA a avut un efect pozitiv pentru veniturile statului, dar a dus la o creștere suplimentară a prețurilor pentru populație. El a precizat că este important de analizat de ce România continuă să aibă o inflație ridicată, în ciuda acestor măsuri.

Năsulea a subliniat că nici eliminarea plafonărilor la energie și nici creșterea accizelor nu pot explica în totalitate persistența inflației. Explicația, spune el, ține de incapacitatea Guvernului de a realiza reforme autentice și de a reduce cheltuielile publice.

„Și dacă adunam tot TVA-ul, toate accizele, toată eliminarea plafonării la energie, tot nu reușim să explicăm de ce există această creștere persistentă a prețurilor la un nivel atât de ridicat. Explicația este că tocmai incapacitatea de a face reformă reală, de a reduce cheltuielile. Faptul că statul în continuare împrumută bani și îi pune în piață, într-un ritm alert ne face să fim în această situație în care rata inflației nu are cum să scadă”, a mai spus economistul.

Statul continuă să pompeze bani în economie, menținând inflația sus

Profesorul de economie a arătat că statul continuă să împrumute bani într-un ritm alert și să îi introducă în economie, ceea ce alimentează inflația. În opinia sa, aceasta este principala cauză pentru care rata inflației nu reușește să scadă.

El a mai explicat că fondurile direcționate către diferite categorii de români duc la o devalorizare a banilor și, implicit, la creșterea prețurilor pentru toată populația. Singura soluție pentru stabilizarea prețurilor ar fi, potrivit lui, o reformă reală în cheltuielile statului.

„Făcând acest lucru devalorizează banii, face ca prețurile să crească pentru noi toți. Acesta este motivul pentru care trebuie făcută reformă”, a declarat Christian Năsulea.

Inflația rămâne aproape de pragul de 10%, iar consumul se contractă

În septembrie, rata inflației s-a menținut la 9,9%, la același nivel ca în luna august. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la fructele proaspete, cu peste 32%, dar și la produse de bază precum uleiul, margarina sau laptele, care costă cu peste 10% mai mult față de anul trecut.

Prețurile au crescut și la produsele nealimentare și servicii, iar efectul direct a fost reducerea consumului. Dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul a coborât de la 3,5% la minus 2,1% după introducerea noilor taxe.