Colectarea din TVA a încetinit, iar consumul s-a prăbușit în august
În perioada ianuarie-septembrie, Guvernul a reușit să colecteze 95 de miliarde de lei din TVA, ceea ce reprezintă o creștere de 7,7%. Ținta bugetară era însă de 10%, nivel ce ar fi trebuit atins doar prin efectul inflației.
În termeni reali, ANAF a încasat mai puțin decât anul trecut. În același timp, achiziția de bunuri și servicii a scăzut puternic în luna august comparativ cu iulie, semn al unei frânări generale în economie.
Christian Năsulea a explicat că luna august a fost marcată de un comportament mai precaut al românilor. Potrivit acestuia, mulți și-au petrecut concediile în afara țării, iar îngrijorările legate de economie au determinat populația să reducă cheltuielile. Acest cumul de factori a contribuit la încetinirea activității economice.
„Luna august este o lună în care mult mai mulți români și-au petrecut vacanța în afara țării, există o îngrijorare la nivelul întregii populații care face ca românii să fie mai precauți decât erau în mod normal. Sunt foarte multe lucruri care au făcut să vedem o frânare în activitatea economiei”, spune acesta la Antena 3 CNN.
Creșterea TVA a adus venituri, dar și o presiune suplimentară asupra prețurilor
Economistul a arătat că majorarea TVA a avut un efect pozitiv pentru veniturile statului, dar a dus la o creștere suplimentară a prețurilor pentru populație. El a precizat că este important de analizat de ce România continuă să aibă o inflație ridicată, în ciuda acestor măsuri.
Năsulea a subliniat că nici eliminarea plafonărilor la energie și nici creșterea accizelor nu pot explica în totalitate persistența inflației. Explicația, spune el, ține de incapacitatea Guvernului de a realiza reforme autentice și de a reduce cheltuielile publice.
„Și dacă adunam tot TVA-ul, toate accizele, toată eliminarea plafonării la energie, tot nu reușim să explicăm de ce există această creștere persistentă a prețurilor la un nivel atât de ridicat. Explicația este că tocmai incapacitatea de a face reformă reală, de a reduce cheltuielile. Faptul că statul în continuare împrumută bani și îi pune în piață, într-un ritm alert ne face să fim în această situație în care rata inflației nu are cum să scadă”, a mai spus economistul.
Statul continuă să pompeze bani în economie, menținând inflația sus
Profesorul de economie a arătat că statul continuă să împrumute bani într-un ritm alert și să îi introducă în economie, ceea ce alimentează inflația. În opinia sa, aceasta este principala cauză pentru care rata inflației nu reușește să scadă.
El a mai explicat că fondurile direcționate către diferite categorii de români duc la o devalorizare a banilor și, implicit, la creșterea prețurilor pentru toată populația. Singura soluție pentru stabilizarea prețurilor ar fi, potrivit lui, o reformă reală în cheltuielile statului.
„Făcând acest lucru devalorizează banii, face ca prețurile să crească pentru noi toți. Acesta este motivul pentru care trebuie făcută reformă”, a declarat Christian Năsulea.
Inflația rămâne aproape de pragul de 10%, iar consumul se contractă
În septembrie, rata inflației s-a menținut la 9,9%, la același nivel ca în luna august. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la fructele proaspete, cu peste 32%, dar și la produse de bază precum uleiul, margarina sau laptele, care costă cu peste 10% mai mult față de anul trecut.
Prețurile au crescut și la produsele nealimentare și servicii, iar efectul direct a fost reducerea consumului. Dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul a coborât de la 3,5% la minus 2,1% după introducerea noilor taxe.
