Restanțe salariale uriașe pentru judecători și procurori
În ședința Guvernului Ciolacu din 23 august 2023, a fost discutată o notă confidențială a Ministerului Finanțelor privind sumele datorate magistraților.
Documentul arăta că statul trebuia să achite peste 5,2 miliarde de lei, adică peste 1 miliard de euro, rezultate din hotărâri judecătorești definitive. Surse guvernamentale au precizat că până acum au fost plătite doar jumătate dintre aceste obligații financiare.
La datoriile deja acumulate s-au adăugat alte 4 miliarde de lei stabilite prin acte administrative ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Public și Consiliului Superior al Magistraturii.
În acest fel, totalul restanțelor ajungea, în urmă cu doi ani, la 9,1 miliarde de lei, adică aproape 2 miliarde de euro. Potrivit documentului obținut de G4Media, suma reprezenta 0,57% din PIB-ul României.
Premierul Ilie Bolojan a precizat în iulie că peste 20.000 de procese au fost deschise de magistrați pentru drepturi salariale. Șeful Guvernului a explicat că legislația privind salarizarea a fost „neclară, interpretabilă”, motiv pentru care instanțele au dat câștig de cauză. În urma acestor decizii, statul a trebuit să achite aproape 10 miliarde de lei prin titluri executorii.
Investigații publice au arătat că sistemul judiciar și-a creat un mecanism prin care salariile pot fi majorate succesiv prin decizii judecătorești.
Rise Project a publicat în iulie o anchetă cu titlul „A treia putere în Stat: Banul”, în care erau prezentate detalii despre modul în care magistrații își obțin venituri suplimentare prin acțiuni în instanță.
Critici privind modul de calcul al veniturilor
Reprezentanți ai organizațiilor profesionale din justiție susțin că problema este veche și are la bază deficiențele legislative.
„Magistrații nu sunt singura categorie profesională care a câștigat prin hotărâri judecătorești drepturi salariale. Profesorii au, ca total, nu individual, sume și mai importante. Legislația a fost făcută deficitar, s-a speculat și s-a câștigat pe diverse aspecte.
Noi i-am cerut lui Predoiu o lege clară de salarizare încă din 2008, de la primul lui mandat la Ministerul Justiției. Dar nu a făcut nici măcar vreun draft”, a declarat pentru sursa citată liderul unei organizații din sistem.
Conform datelor oficiale, datoriile statului includ drepturi salariale solicitate de magistrați și personalul auxiliar, prin acțiuni în pretenții și contestații la executări silite. Ministerul Finanțelor a fost obligat să plătească sume în baza unor hotărâri definitive. Acestea au fost completate de acte administrative emise de instituțiile centrale din justiție.
Situațiile financiare pentru anul 2023 arată că majoritatea acestor sume au fost acumulate recent. Mai mult de 80% din datoriile totale de 9,1 miliarde de lei au fost înregistrate în cursul anului trecut. Documentele oficiale precizează că în sumă sunt incluse atât despăgubiri sub forma dobânzii legale, cât și sumele rezultate din titluri executorii.
Analizele publicate au arătat că numeroși magistrați beneficiază de venituri lunare între 5.000 și peste 20.000 de euro. Declarațiile de avere arată și investiții semnificative, inclusiv proprietăți în Grecia și Spania sau active financiare de milioane de euro.
Controverse privind pensiile și vârsta de pensionare a magistraților
În același context, președintele Nicușor Dan a făcut declarații legate de legea pensiilor magistraților. La un eveniment la Chișinău, acesta a susținut că vârsta de pensionare ar trebui majorată treptat în 15 ani, nu în 10, cum prevede actualul proiect al Guvernului.
Șeful statului a argumentat că judecătorii și procurorii din România au muncit mult mai mult decât omologii lor din alte țări europene.
„Eu am solicitat 15 ani în loc de 10 ani, pentru că spre deosebire de multe alte categorii care au pensie de serviciu, zisă specială, magistrații din România chiar au muncit mult mai mult decât omologi lor din țări europene.
Față de un aviator din România muncește cât un aviator din Spania, un polițist din România lucrează cât un polițist din Franța, un militar din România lucrează cât un militar din Germania”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a subliniat că este rezonabil ca magistrații aflați aproape de pensionare să lucreze mai mult.
„Mai are un an, să lucreze doi, mai are trei ani până la pensie, să lucreze șase. Mai mult mi se pare excesiv, dat fiind faptul că ei au muncit toată perioada asta”, a explicat șeful statului.
Întrebat despre șansele proiectului de a trece de Curtea Constituțională, acesta a spus: „Bineînțeles că m-am uitat și pe deciziile CCR mai vechi. Nu pot să spun eu ce va face CCR față de această această măsură. Așa cum am văzut procesul s-a lucrat cu grijă și citind toate deciziile CCR de până acum”.
În schimb, premierul Ilie Bolojan a precizat că Executivul a adoptat deja proiectul prin care vârsta de pensionare pentru magistrați va crește treptat până la 65 de ani. Potrivit lui, pensia nu va depăși 70% din ultimul salariu.
„Acest proiect de lege rezolvă două din cele trei probleme majore care ţin de partea de eficienţă şi de echitate a acestui domeniu, respectând independenţa Justiţiei.
Practic, acest proiect prelungeşte vârsta de pensionare la vârsta standard, până la 65 de ani, şi acordă o perioadă tranzitorie în aşa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii zece ani, aşa cum este propus în acest pachet”, a declarat premierul.
