Guvernul Bolojan lovește selectiv în pensiile speciale ale magistraților
Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, a ridicat mai multe semne de întrebare cu privire la strategia actualului Executiv privind pensiile speciale. Acesta a afirmat că guvernul condus de Ilie Bolojan vizează exclusiv pensiile magistraților, în timp ce restul pensiilor speciale rămân neatins.
Năsui a subliniat că pensiile magistraților reprezintă doar 7% din totalul pensiilor speciale plătite de stat. În opinia sa, chiar dacă acestea ar fi eliminate complet, economiile la buget ar fi nesemnificative în raport cu deficitul fiscal, ceea ce arată că motivația reală a guvernului nu este reducerea cheltuielilor.
El a amintit că singurul executiv care a reușit să reducă pensii speciale a fost cel condus de Emil Boc, dar chiar și atunci pensiile magistraților au rămas intacte. În schimb, guvernul Bolojan procedează invers: evită toate celelalte categorii și se concentrează doar asupra magistraților. Potrivit lui Năsui, acest lucru alimentează percepția că problema nu este cu sistemul de pensii speciale în ansamblu, ci strict cu această categorie profesională.
”Haideți să ne uităm pe cifre și pe istoric. Pensiile speciale ale magistraților reprezintă doar 7% din totalul pensiilor speciale pe care le dă statul român. Deci și dacă mâine statul n-ar mai da un singur leu acolo, economiile la buget ar fi nesemnificative în raport cu deficitul bugetar. Deci nu ăsta e motivul.
Poate pentru că sunt o țintă ușoară așa cum sunt contribuabilii?. Nici măcar. Singurul guvern care a reușit să se atingă de pensii speciale a fost cel al lui Emil Boc. Cinste lui. Dar până când și guvernul Boc nu a reușit să se atingă de pensiile speciale ale magistraților. Le-a atins pe toate mai puțin pe cele ale magistraților.
Acum guvernul Bolojan face fix invers. Nu se atinge de niciuna în afară de cele ale magistraților. De unde și argumentul magistraților că guvernul nu are o problemă cu pensiile speciale, ci cu magistrații.
Așa că de ce ținta doar pe unele pensii speciale și nu pe toate? Pentru că de fapt scopul nu este să fie eliminate pensiile speciale.
Dacă era acesta scopul, am fi văzut o reducere la toate pensiile speciale, inclusiv cele ale SRI, inclusiv cele ale SIE, inclusiv ale celor așa ziși asimilați, inclusiv la cele ale primarilor. Scopul este să pară că guvernul încearcă să facă ceva dar nu reușește, așa că „trebuie” să crească taxele. „A vrut, dar nu l-au lăsat”, spune acesta.
Pensiile speciale ale primarilor nu sunt incluse în pachetul de reformă
În ceea ce privește pensiile speciale ale primarilor, Năsui a atras atenția că acestea nici măcar nu au intrat încă în vigoare și ar putea fi eliminate ușor. În schimb, guvernul nu le include în pachetul de reformă, deși, a sugerat el, printre beneficiari s-ar număra chiar premierul Ilie Bolojan și alți membri influenți ai coaliției de guvernare.
Fostul ministru consideră că scopul real al acestor măsuri nu este eliminarea pensiilor speciale, ci crearea unei impresii că guvernul încearcă, dar nu reușește. În acest fel, opinia publică ar fi pregătită să accepte o nouă creștere a taxelor, sub justificarea că „executivul a vrut, dar nu a fost lăsat”.
Năsui a avertizat că tăierile selective nu vor avea efectul dorit și că, în final, clasa politică va apela din nou la majorarea poverii fiscale asupra contribuabililor, mizând pe faptul că până în 2028 nemulțumirile vor fi uitate.
”De ce nu sunt puse la pachet și pensiile speciale ale primarilor?
Pensiile speciale ale primarilor ar putea fi eliminate extrem de ușor. N-au intrat încă în vigoare. Așteaptă să zică CCR, pe bună dreptate, că nu poți să amâni aplicarea unei legi la nesfârșit.De ce nu le atinge guvernul Bolojan și pe acelea? Nu de alta dar acolo ar fi beneficiar chiar domnul Bolojan și alți membri influenți din actuala coaliție.
Tăierile doar de la alții nu vor funcționa. Și atunci ce ne va spune clasa politică? Nicio problemă, creștem din nou taxele? Pentru că contribuabilii acceptă orice și până în 2028 lumea uită”, mai spune acesta.
Soarta premierului Ilie Bolojan depinde de legea pensiilor magistraților
Avocatul Adrian Toni Neacșu a explicat că proiectul de lege privind pensiile magistraților va fi considerat adoptat miercuri, la ora 24.00, dacă nu va fi depusă o moțiune de cenzură, așa cum a anunțat că nu va face partidul AUR. În acest caz, Înalta Curte de Casație și Justiție va avea la dispoziție două zile pentru a depune o obiecție de neconstituționalitate, document care, potrivit lui Neacșu, este deja redactat și susținut de numeroase memorii tehnice ale asociațiilor magistraților.
”Dacă pentru proiectul de lege privind pensiile magistraților nu se va depune moțiune de cenzură, așa cum din motive politice a anunțat AUR, înseamnă că miercuri ora 24.00 acesta va fi considerat adoptat. Începe să curgă un termen de 2 zile în care ÎCCJ va putea să depună o obiecție de neconstituționalitate (care e deja scrisă, alături de nenumărate memorii tehnice ale asociațiilor magistraților), adică până la sfârșitul săptămânii”
El a precizat că se așteaptă ca CCR să se pronunțe rapid, cel mai probabil în cursul săptămânii următoare. Între timp, celelalte patru legi pentru care guvernul și-a angajat răspunderea vor fi întârziate de procedura moțiunilor de cenzură, acestea putând fi considerate adoptate cel mai devreme săptămâna viitoare. Doar după respingerea moțiunilor vor începe să curgă termenele pentru sesizarea CCR și promulgarea de către președinte.
Neacșu a afirmat că, înainte ca președintele Nicușor Dan să promulge cele patru legi, cel mai probabil se va cunoaște verdictul CCR în privința legii magistraților, despre care a susținut că este neconstituțională și redactată în așa fel încât să fie respinsă.
”Curtea Constituțională se va pronunța repede, probabil chiar în cursul săptămânii următoare.
În tot acest timp celelalte 4 legi pentru care s-a angajat răspunderea vor fi întârziate de dezbaterea și votarea motiunilor de cenzură, ele putând fi considerate adoptate cel mai devreme undeva săptămâna viitoare (moțiunea se votează a 3-a zi după prezentarea ei în Parlament, prezentare care poate fi stabilita până în a 5-a zi de la înregistrare). Abia după adoptarea prin respingerea moțiunilor încep sa curgă termenele pentru sesizarea CCR și pentru promulgarea de către președinte.
Una peste alta, înainte de promulgarea celor 4 legi de catre președinte, cel mai probabil vom cunoaște dacă legea privind magistrații este neconstituțională (și este)”
În opinia sa, situația politică a premierului Ilie Bolojan este strâns legată de acest proiect de lege, întrucât el și-a condiționat mandatul de adoptarea sa. Dacă actul normativ va fi declarat neconstituțional, președintele ar putea avea un rol decisiv printr-un simplu mesaj transmis partidelor, în cazul în care ar retrimite celelalte legi în Parlament pentru noi dezbateri. Astfel, parlamentarii și-ar recăpăta dreptul de a modifica în mod substanțial textele legislative propuse de guvern, în limitele criticilor prezidențiale.
Avocatul a subliniat că, în acest context, Ilie Bolojan va fi nevoit să aleagă între a demisiona cu onoare sau a accepta rolul de executant al deciziilor Parlamentului, renunțând la postura de „atoțiitor al statului român”.
”Cum Ilie Bolojan a făcut eroarea politică să își garanteze păstrarea mandatului de soarta acestei legi și cum cel mai probabil ea nu va trece de Curtea Constituțională, fiind scrisă să nu treacă, președintele Nicușor Dan va avea în mâinile sale soarta premierului, prin simplul mesaj pe care îl poate da partidelor daca va retrimite cele 4 legi în Parlament pentru noi dezbateri.
În această situație din punct de vedere constituțional parlamentarii capătă un drept deplin de modificare a legilor propuse de Bolojan după cum doresc, desigur în limitele criticilor prezidențiale, iar Parlamentul în ansamblu își recăpăta competența originară de legiferare.
Ilie Bolojan va avea de ales între a pleca, desigur cu onoarea întreagă, și a-și accepta umil rolul de executant al legilor date de Parlament, iar nu de atoțiitor al statului român”, spune acesta.
