Obligația rezerviștilor din diaspora de a se prezenta în 15 zile
Proiectul de lege adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan și transmis Parlamentului pe 6 octombrie 2025 prevede că obligația de prezentare la centrele militare se aplică tuturor cetățenilor români încorporabili și rezerviștilor, indiferent de locul în care se află. Măsura vizează atât persoanele care au domiciliul stabil în România, cât și pe cele care trăiesc temporar în alte state, dar dețin în continuare carte de identitate românească.
La declararea stării de mobilizare sau instituirea stării de asediu, persoanele din aceste categorii sunt chemate pentru clarificarea situației militare și, acolo unde este cazul, pentru primirea ordinului de chemare. În cazul celor plecați temporar, convocarea este transmisă la adresa de domiciliu din România, potrivit procedurilor standard.
Actul normativ stabilește clar că neprezentarea la centrul militar în termenul de 15 zile poate atrage sancțiuni administrative sau penale, în funcție de gravitatea situației.
Conform Legii nr. 446/2006, absența de la exercițiile de mobilizare sau de la antrenamentele militare reprezintă contravenție și se sancționează cu amenzi între 405 și 1.251 de lei. Autoritățile subliniază că aceste sancțiuni sunt menite să asigure respectarea disciplinei militare și a obligațiilor cetățenești în contextul apărării naționale.
Exercițiul MOBEX B-IF-25: testarea capacității de mobilizare în București și Ilfov
În paralel cu modificările legislative, Ministerul Apărării Naționale derulează un amplu exercițiu de mobilizare în București și județul Ilfov, denumit MOBEX B-IF-25. Potrivit instituției, peste 10.000 de rezerviști au primit ordine de chemare pentru a participa la activități de instruire, verificări medicale și psihologice, dar și la sesiuni de tragere.
Scopul exercițiului este acela de a evalua timpul de reacție al rezervei operative și eficiența procedurilor de mobilizare în situații de criză. Ministerul precizează că astfel de acțiuni fac parte din planurile periodice de pregătire a armatei, menite să mențină un nivel ridicat de readiness al structurilor militare.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, colonelul Corneliu Pavel, a explicat că rezerviștii sunt convocați prin intermediul structurilor Ministerului de Interne și trebuie să se prezinte la unitățile militare unde sunt arondați. După verificarea documentelor și efectuarea examinărilor medicale, aceștia primesc echipamentul și armamentul necesar, participând ulterior la exercițiile de tragere programate.
„Nu trimitem oamenii la război. Este doar un exercițiu planificat din timp. Activități similare s-au mai organizat în Tulcea, Giurgiu, Olt, Sibiu și Mureș”, a declarat colonelul Corneliu Pavel.
Reacții și dificultăți în rândul celor convocați
Deși Ministerul Apărării a subliniat caracterul strict preventiv al exercițiilor, o parte dintre rezerviști și foști militari au semnalat probleme în procesul de convocare. Unele persoane au reclamat că notificările au fost primite cu doar câteva zile înainte de termenul-limită, ceea ce a generat dificultăți logistice în deplasare și organizare.
Alții au menționat că nu mai dețin uniformele sau documentele militare cerute, ceea ce a complicat procesul de prezentare. În ciuda acestor nemulțumiri, autoritățile militare susțin că scopul exercițiilor este acela de a identifica și corecta astfel de disfuncționalități, pentru a îmbunătăți capacitatea de reacție în situații reale de urgență.
Ministerul Apărării a precizat că toate aceste convocări se desfășoară în conformitate cu legislația în vigoare și că rezerviștii vor beneficia de sprijin logistic și asistență medicală pe durata participării la exerciții.
Mobilizarea cetățenilor din străinătate: un nou mecanism în legislația de apărare
Una dintre cele mai importante noutăți aduse de proiectul de lege este introducerea unui cadru clar pentru mobilizarea românilor aflați în afara țării. Conform prevederilor, cetățenii români din diaspora, înregistrați în evidențele militare, au obligația de a se prezenta la centrul militar la care sunt arondați în termen de 15 zile de la primirea notificării.
Dacă nu pot reveni în țară în intervalul menționat, aceștia trebuie să contacteze autoritățile militare pentru clarificarea situației lor. Neprezentarea nejustificată poate atrage sancțiuni conform legii, inclusiv de natură penală, în funcție de context.
Prin această măsură, sistemul național de apărare devine mai bine integrat în mecanismele de securitate colectivă ale NATO și ale Uniunii Europene, care pun accent pe mobilizarea rapidă și coordonată a tuturor resurselor disponibile în caz de amenințare.
Proiectul urmează să fie dezbătut în procedură de urgență în Parlament, în contextul unei situații internaționale marcate de tensiuni și de consolidarea capacităților militare în Europa de Est. Documentul preia modele de organizare și standarde aplicate în statele membre NATO, stabilind responsabilități clare între instituțiile statului și cetățeni pentru gestionarea eficientă a unei eventuale crize majore.
