Rezultatele reflectă o percepție generală de neîncredere în capacitatea de apărare a țării, dar și o atitudine reticentă față de implicarea militară directă în conflicte externe, cum ar fi un eventual atac asupra Republicii Moldova.
În ceea ce privește rezistența Armatei Române, doar 35% dintre respondenți consideră că aceasta ar putea rezista 48 de ore în cazul unui atac, conform standardelor NATO, în timp ce 49% cred contrariul, iar 16% nu au o opinie.
Românii susțin creșterea cheltuielilor militare
Pe de altă parte, românii susțin creșterea cheltuielilor militare. Aproximativ 58% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu solicitarea NATO ca statele membre, inclusiv România, să mărească bugetele destinate apărării. 30% se opun unei astfel de măsuri, iar 12% nu au răspuns.
În privința reintroducerii serviciului militar obligatoriu, opinia publică este împărțită. 43% consideră această idee una bună, în timp ce 48% o resping, iar 9% nu au o poziție clară.
Incidentelor repetate cu drone rusești în spațiul aerian românesc le corespunde o cerere puternică de reacție din partea populației. 44% dintre respondenți cred că dronele ar trebui doborâte fără ezitare, iar 41% consideră că decizia ar trebui luată în funcție de context. Doar 10% se opun unei reacții militare.
Doar 4% dintre români consideră că riscul unui atac asupra țării este foarte mare
În ceea ce privește percepția asupra amenințării ruse, doar 4% dintre români consideră că riscul unui atac asupra țării este foarte mare, iar 29% îl văd ca mare. Majoritatea – 58% – apreciază că pericolul este mic sau foarte mic.
Încrederea în capacitatea Guvernului de a gestiona domeniul apărării este, de asemenea, redusă. 58% dintre respondenți consideră că Executivul se descurcă prost în acest sector, doar 22% oferind o evaluare pozitivă, în timp ce 20% nu s-au pronunțat.
În scenariul unui atac rusesc asupra Republicii Moldova, românii ar oferi sprijin mai degrabă moral decât militar
În scenariul unui atac rusesc asupra Republicii Moldova, românii ar oferi sprijin mai degrabă moral decât militar. 28% ar fi de acord cu trimiterea de trupe, în timp ce 55% s-ar opune ferm. 17% dintre participanți nu au o opinie clară.
În privința conducerii Ministerului Apărării Naționale, majoritatea românilor preferă o abordare militară. 75% consideră că portofoliul ar trebui deținut de un ofițer superior în retragere, cu experiență profesională solidă, doar 11% optând pentru un civil, iar 14% neavând o opinie.
Sondajul a fost realizat de institutul Avangarde în perioada 6–10 octombrie 2025, pe un eșantion de 920 de persoane adulte, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Marja de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.
