Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a explicat că în multe state europene, precum Danemarca și Finlanda, există programe și ghiduri dedicate pregătirii populației pentru a reacționa corect în situații de criză, iar România ar trebui să urmeze același exemplu.
Măsuri simple pot face diferența în caz de întreruperi de curent
El a precizat că măsuri simple – precum o lanternă cu baterii sau rezerve de alimente și apă – pot face diferența în caz de întreruperi de curent, cutremure sau inundații. Situațiile recente, cum este cea din Constanța, arată, potrivit generalului, că dezastrele continuă să surprindă populația nepregătită.
De asemenea, a afirmat că, deși autoritățile publică informații utile, interesul oamenilor este redus, iar educația preventivă ar trebui să înceapă din școală.
„Cred că fiecare familie ar trebui să se gândească la asta. Chestiuni simple – o lanternă cu baterii în sertar, provizii în caz de pană de curent – fac parte din pregătirea pentru siguranța națională, fie că vorbim de cutremur sau inundații. Uitați-vă la ce se întâmplă în Constanța: toate nenorocirile ne prind mereu nepregătiți. Sunt multe state care au programe pentru pregătirea populației – Danemarca, Finlanda, de exemplu, au ghiduri puse la dispoziția oamenilor pentru a ști cum să reacționeze în situații de criză.
În România, dacă șeful apărării ar spune brusc ‘de mâine trebuie să aveți asta și asta’, s-ar crea panică. În schimb, dacă Inspectoratul pentru Situații de Urgență publică un ghid pe site, aproape nimeni nu-l citește. De aceea cred că trebuie să facem mai multă educație. Să mergem în școli, licee, universități și să pregătim tinerii pentru viitor. Educația și securitatea încep în familie. Afganii au un proverb frumos: dacă vrei o familie educată, trimite un bărbat la școală; dacă vrei o națiune educată, trimite o femeie la școală”, a declarat generalul Gheorghiță Vlad la Antena 3.
Generalul Gheorghiță Vlad a subliniat importanța educației civice
Generalul Gheorghiță Vlad a subliniat importanța educației civice și a culturii de securitate încă din familie, adăugând că tinerii trebuie pregătiți pentru a reacționa responsabil în fața situațiilor de urgență.
Șeful Armatei consideră, de asemenea, că toți cetățenii ar trebui să aibă cunoștințe minime de folosire a armelor. El a exprimat dorința ca România să adopte un sistem asemănător cu cel din Israel sau Elveția, unde fiecare cetățean, indiferent de sex, statut social sau religie, știe să utilizeze o armă și să își apere familia în caz de nevoie.
„Mi-aș dori să avem un sistem ca în Israel sau Elveția, unde fiecare cetățean, indiferent de sex, origine socială sau religie, știe să tragă cu arma și are cunoștințe minime pentru a-și apăra familia”, a mai spus generalul.
Generalul a amintit că România are deja o politică deschisă privind integrarea femeilor în structurile militare, peste 20% dintre cadrele active fiind femei. Pregătirea militară, a precizat generalul, poate începe legal de la vârsta de 18 ani.
„România are deja o politică deschisă față de integrarea femeilor în armată – peste 20% dintre cadrele active sunt femei. Avem una dintre cele mai democratice politici din regiune în acest sens, fără discriminări bazate pe sex. Același lucru trebuie promovat și în societate. Din punct de vedere legal, pregătirea militară poate începe de la 18 ani”, a conchis acesta.
