România introduce serviciul militar voluntar. Șeful Armatei: Toți românii ar trebui să știe să tragă cu arma

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a afirmat într-un interviu recent că reintroducerea serviciului militar obligatoriu nu este în plan în prezent, dar a prezentat un proiect care propune un serviciu militar în termen voluntar destinat tinerilor.

Generalul Gheorghiță Vlad: Nu în momentul de față. Nici pe departe

Serviciul militar obligatoriu nu revine, dar apare o formă voluntară de pregătire. Generalul Gheorghiță Vlad a explicat pentru Antena 3 că, deși reintroducerea armatei obligatorii nu este luată în calcul în prezent, autoritățile militare propun o nouă formulă de instruire a tinerilor, bazată pe participare voluntară.

Potrivit șefului Statului Major al Apărării, această inițiativă urmărește să creeze o punte între nevoia de pregătire a populației și libertatea de alegere individuală. În acest context, oficialul a subliniat clar poziția instituției pe tema reintroducerii serviciului militar:

„Nu în momentul de față. Nici pe departe. Proiectul legii privind pregătirea populației pentru apărare introduce un nou concept: serviciul militar în termen voluntar”, a spus el.

În aceeași intervenție, generalul a detaliat prevederile principale ale proiectului de lege susținut de Armată. Acesta introduce conceptul de serviciu militar în termen voluntar, prin care tinerii ar putea opta pentru o perioadă de instruire militară de bază. Programul ar dura patru luni, timp în care participanții ar beneficia de o soldă, iar la final ar primi un sprijin financiar echivalent cu trei salarii medii brute pe economie.

Prin acest mecanism, Armata Română își propune să încurajeze implicarea civică și să formeze o bază de cetățeni instruiți, fără a recurge la obligativitate. Modelul, potrivit generalului Vlad, este conceput astfel încât să ofere atât experiență practică, cât și o recompensă care să facă participarea atractivă pentru tineri.

„ Tinerii ar putea veni timp de patru luni pentru o pregătire militară de bază, ar primi soldă pe perioada instruirii și, la final, un beneficiu echivalent cu trei salarii medii brute pe economie.

(…) Legea pe care am propus-o este un prim pas. Dar trebuie continuată prin programe de pregătire a tineretului și dezvoltarea capacităților necesare”, a mai spus Gheorghiță Vlad.

Gheorghiță Vlad: Mi-aș dori să avem un sistem ca în Israel sau Elveția

Generalul Gheorghiță Vlad a susținut ideea că un număr semnificativ de cetăţeni ar trebui să deţină cunoştinţe minime privind utilizarea armelor şi pregătirea în situaţii de criză. El a afirmat că își dorește un sistem similar cu cel din Israel sau Elveția, în care cetățenii au pregătire de bază:

„Nu pot să vă dau o cifră exactă. Dar mi-aș dori să avem un sistem ca în Israel sau Elveția, unde fiecare cetățean, indiferent de sex, origine socială sau religie, știe să tragă cu arma și are cunoștințe minime pentru a-și apăra familia”, a explicat el.

Această comparaţie este folosită ca reper pentru ceea ce Armata consideră a fi un nivel util de instruire civilă. Pe de altă parte, generalul a atras atenția asupra modului în care poate fi construită o cultură a pregătirii: mizează pe educaţie continuă, pe implicarea şcolilor şi universităţilor şi pe informarea familiilor.

El a amintit că în alte state există ghiduri şi programe consacrate pentru populaţie şi a indicat că o simplă publicare online a unui ghid nu este suficientă dacă oamenii nu sunt atraşi să-l consulte.

Măsuri practice pentru pregătirea civilă şi resursele necesare

În discuţie au intrat şi recomandări practice privind pregătirea populaţiei în faţa situaţiilor de urgenţă: generalul a relatat că în familie are provizii pentru trei zile şi a îndemnat familiile să ia în calcul elemente simple de pregătire, cum ar fi o lanternă cu baterii sau provizii alimentare pentru eventuale întreruperi.

„Eu și familia mea avem. Cred că fiecare familie ar trebui să se gândească la asta. Chestiuni simple – o lanternă cu baterii în sertar, provizii în caz de pană de curent – fac parte din pregătirea pentru siguranța națională, fie că vorbim de cutremur sau inundații. Uitați-vă la ce se întâmplă în Constanța: toate nenorocirile ne prind mereu nepregătiți.

Sunt multe state care au programe pentru pregătirea populației – Danemarca, Finlanda, de exemplu, au ghiduri puse la dispoziția oamenilor pentru a ști cum să reacționeze în situații de criză”, a spus generalul.

Generalul Gheorghiță Vlad a arătat că în România reacțiile publice pot fi imprevizibile atunci când autoritățile transmit mesaje ferme privind pregătirea populației. În opinia sa, dacă o instituție militară ar impune brusc reguli sau recomandări obligatorii, acest lucru ar putea genera panică și neîncredere. În schimb, atunci când materiale informative sunt publicate online, interesul public rămâne scăzut, foarte puțini cetățeni accesând astfel de resurse.

„În România, dacă șeful apărării ar spune brusc „de mâine trebuie să aveți asta și asta”, s-ar crea panică. În schimb, dacă Inspectoratul pentru Situații de Urgență publică un ghid pe site, aproape nimeni nu-l citește.

De aceea cred că trebuie să facem mai multă educație. Să mergem în școli, licee, universități și să pregătim tinerii pentru viitor. Educația și securitatea încep în familie. Afganii au un proverb frumos: dacă vrei o familie educată, trimite un bărbat la școală; dacă vrei o națiune educată, trimite o femeie la școală”, a spus el.

Capacitatea Armatei de a organiza programe de instruire pentru cetățeni

În ceea ce priveşte capacitatea Armatei de a organiza programe de instruire pentru cetățeni, reprezentantul instituției a declarat în termeni clari că forţele armate dispun de infrastructura necesară, cu condiţia existenţei cadrului legal şi a finanţării adecvate:

„Bineînțeles. Am spus mereu că, dacă avem instrumentul legal și resursa asigurată din bugetul de stat, restul ține doar de organizare – masă, cazare, facilități de instruire. Da, avem această capacitate și putem începe chiar de anul viitor, în funcție de fondurile alocate. Putem derula programe de instruire și pregătire pentru toți cetățenii, fie bărbați, fie femei”, a spus Gheorghiță Vlad.

Pe tema integrării femeilor în programe de pregătire, generalul a subliniat că România are deja politici deschise privind prezenţa femeilor în structurile armatei şi că acestea ar trebui extinse şi la formatele propuse pentru pregătirea civilă.

„Sigur că da. România are deja o politică deschisă față de integrarea femeilor în armată – peste 20% dintre cadrele active sunt femei. Avem una dintre cele mai democratice politici din regiune în acest sens, fără discriminări bazate pe sex. Același lucru trebuie promovat și în societate. Din punct de vedere legal, pregătirea militară poate începe de la 18 ani”, a spus el.

În acelaşi context, a menţionat că din punct de vedere legal instruirea militară poate începe de la 18 ani, sugerând astfel un prag eligibil pentru participare.