Israel și Hamas ajung la un acord de pace temporar
Cabinetul israelian a confirmat, printr-un vot desfăşurat în cursul dimineţii de vineri, aprobarea unui plan de armistiţiu cu gruparea militantă Hamas. Decizia vine la o zi după anunţul făcut de mediatorii internaţionali privind o înţelegere pentru eliberarea ostaticilor israelieni în schimbul prizonierilor palestinieni.
Acordul face parte dintr-o iniţiativă mai amplă a administraţiei americane, condusă de preşedintele Donald Trump, pentru a pune capăt confruntărilor din Gaza.
Într-o postare pe platforma X, premierul Benjamin Netanyahu a transmis că „Guvernul tocmai a aprobat cadrul pentru eliberarea tuturor ostaticilor – atât a celor în viaţă, cât şi a celor decedaţi”.
Documentul subliniază că implementarea măsurilor de pace va începe imediat, iar procesul de eliberare a ostaticilor urmează să se deruleze în decurs de 72 de ore.
Războiul a adâncit izolarea diplomatică a Israelului şi a extins conflictul la nivel regional, implicând actori precum Iranul, Yemenul şi Libanul. În acelaşi timp, a tensionat relaţia dintre Washington şi Ierusalim, în condiţiile în care Donald Trump a exercitat presiuni directe asupra premierului Netanyahu pentru finalizarea unui acord.
Atât în Israel, cât şi în teritoriile palestiniene, anunţul a fost primit cu speranţă. După doi ani de lupte care au provocat moartea a peste 67.000 de palestinieni, acordul reprezintă o oportunitate pentru repatrierea ultimilor ostatici capturaţi de Hamas în timpul atacurilor care au declanşat conflictul.
Implementarea planului: încetarea focului şi schimbul de prizonieri
Potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului israelian, armistiţiul va intra în vigoare în termen de 24 de ore de la aprobarea oficială. Ulterior, ostaticii vor fi eliberaţi în următoarele trei zile. Surse israeliene estimează că 20 de ostatici sunt încă în viaţă în Gaza, 26 sunt declaraţi morţi, iar soarta a doi rămâne incertă.
Oficiali din cadrul Hamas au precizat că recuperarea trupurilor celor decedaţi ar putea dura mai mult decât eliberarea celor aflaţi în viaţă, din cauza condiţiilor dificile din teren.
Conform termenilor înţelegerii, Israelul va suspenda operaţiunile militare, va efectua o retragere parţială din Fâşia Gaza, iar Hamas va elibera toţi ostaticii în schimbul a câteva sute de prizonieri palestinieni deţinuţi în închisorile israeliene.
De asemenea, convoaie umanitare compuse din camioane încărcate cu alimente, medicamente şi provizii esenţiale vor fi autorizate să intre în Gaza. Scopul este de a oferi sprijin populaţiei civile, grav afectate de conflict şi nevoite să trăiască în tabere improvizate după distrugerea locuinţelor.
Implicarea Statelor Unite şi a aliaţilor regionali
Administraţia americană a anunţat trimiterea a 200 de soldaţi pentru supravegherea implementării acordului. Potrivit unui oficial de rang înalt, aceştia se vor alătura trupelor din Egipt, Qatar, Turcia şi Emiratele Arabe Unite.
„Niciun soldat american nu este destinat să intre în Gaza”, a precizat un alt oficial citat de CNN.
Donald Trump a declarat că Statele Unite vor garanta aplicarea planului, însă a recunoscut că înţelegerea rămâne fragilă din cauza lipsei de încredere dintre părţi.
Pentru a accelera procesul de negociere, liderul american i-a desemnat pe Steve Witkoff şi Jared Kushner, trimis special şi, respectiv, consilier, să coordoneze discuţiile finale. Cei doi s-au deplasat la Sharm el-Sheikh după ce au primit semnale că Hamas este pregătit să încheie un acord.
Un reprezentant al Hamas, Osama Hamdan, a declarat că eliberarea ostaticilor va avea loc doar după o „declaraţie oficială” privind încheierea războiului din Gaza.
„Nu este doar poziţia Hamas. Şi la asta s-au angajat israelienii”, a spus el.
Între timp, negocierile pentru lista prizonierilor palestinieni care urmează să fie eliberaţi sunt în desfăşurare.
Trump a indicat că procesul de eliberare completă a ostaticilor ar putea fi finalizat la începutul săptămânii viitoare şi s-a arătat optimist în privinţa soluţionării tuturor problemelor rămase. Totuşi, el a evitat să se pronunţe în legătură cu perspectiva unui stat palestinian.
Asistenţă umanitară masivă pregătită pentru Gaza
Coordonatorul ONU pentru ajutoare de urgenţă a anunţat că aproximativ 170.000 de tone de alimente, medicamente şi alte provizii sunt gata să fie expediate către Fâşia Gaza imediat ce armistiţiul intră în vigoare.
Transporturile urmează să fie realizate prin punctele de trecere din Egipt, sub supravegherea organizaţiilor umanitare internaţionale.
Pentru locuitorii din Gaza, care trăiesc de luni de zile în condiţii extreme, acordul aduce o speranţă concretă de ajutor şi o posibilitate de revenire la o viaţă cât de cât stabilă. În paralel, autorităţile israeliene au declarat că vor monitoriza atent procesul de distribuire a ajutoarelor pentru a se asigura că acestea ajung la civili şi nu sunt redirecţionate către structuri militare.
Premiul Nobel pentru Pace: decizie aşteptată în contextul acordului din Gaza
Câştigătorul Premiului Nobel pentru Pace 2025 va fi anunţat vineri, 10 octombrie, la prânz, la Oslo. În contextul acordului recent privind încetarea focului în Gaza, candidatura preşedintelui american Donald Trump a atras atenţia opiniei publice internaţionale.
Spre deosebire de celelalte distincţii Nobel, premiul pentru pace este decis de un comitet norvegian format din cinci membri numiţi de parlamentul de la Oslo.
Preşedintele comitetului actual este liderul filialei norvegiene a organizaţiei PEN International, dedicată apărării libertăţii de exprimare. Membrii sunt propuşi de partidele politice norvegiene şi reflectă echilibrul de forţe din legislativul de la Oslo.
Cum este ales laureatul şi cine poate fi nominalizat
Potrivit testamentului lui Alfred Nobel din 1895, premiul trebuie să fie acordat persoanei sau organizaţiei care a contribuit semnificativ la promovarea păcii între naţiuni, la reducerea armamentului şi la consolidarea cooperării internaţionale.
Kristian Berg Harpviken, secretarul comitetului de premiere, a explicat că decizia este luată „în funcţie de contextul global şi de procesele de pace aflate în derulare”.
Nominalizările sunt deschise până la 31 ianuarie, iar dreptul de a propune candidaţi îl au şefi de stat, membri ai guvernelor şi parlamentelor, profesori universitari şi foşti laureaţi ai premiului.
Pentru ediţia din 2025, au fost înregistrate 338 de nominalizări, lista completă fiind secretizată pentru o perioadă de 50 de ani.
Procesul de selecţie presupune analizarea fiecărei propuneri de către experţi şi consilieri, iar decizia finală este, de regulă, adoptată în lunile august sau septembrie.
În lipsa unui consens, comitetul votează. Ultima demisie din cauza unui dezacord intern a avut loc în 1994, în contextul acordării premiului comun liderului palestinian Yasser Arafat şi premierilor israelieni Shimon Peres şi Yitzhak Rabin.
Nominalizările dezvăluite şi şansele lui Donald Trump
Deşi lista oficială nu este publică, unele propuneri au fost anunţate de susţinători. Printre acestea se numără Curtea Penală Internaţională, NATO, avocatul canadian Irwin Cotler şi activistul din Hong Kong Chow Hang-tung.
Liderii din Cambodgia, Israel şi Pakistan au declarat că l-au nominalizat pe Donald Trump, însă aceste propuneri au fost depuse după termenul limită şi, prin urmare, nu sunt eligibile pentru ediţia din acest an.
Experţii Nobel consideră că şansele ca preşedintele american să obţină distincţia depind de evoluţia politicilor sale internaţionale. În opinia lor, comitetul ar putea prefera să recompenseze o organizaţie umanitară, un grup de jurnalişti sau o instituţie a ONU.
În 2024, premiul a revenit organizaţiei japoneze Nihon Hidankyo, formată din supravieţuitorii bombardamentelor atomice de la Hiroshima şi Nagasaki.
Calendarul anunţului şi valoarea premiului
Decizia privind laureatul din 2025 va fi anunţată la ora 12:00, ora României, la Institutul Nobel din Oslo, de către preşedintele comitetului Joergen Watne Frydnes. Ceremonia oficială de decernare este programată pentru 10 decembrie, ziua morţii lui Alfred Nobel, la Primăria din Oslo.
Câştigătorul va primi o medalie, o diplomă şi un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze, echivalentul a aproximativ 1,19 milioane de dolari. Distincţia rămâne una dintre cele mai prestigioase recunoaşteri internaţionale, simbolizând angajamentul pentru pace şi cooperare globală.
