Deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, a publicat recent o analiză dură asupra unei decizii a Guvernului. Potrivit acestuia, în timp ce populația și mediul de afaceri sunt supuse unor majorări fiscale, statul alocă sume considerabile pentru a susține mari companii. El susține că aceste măsuri contrazic discursul despre austeritate și necesitatea de a crește taxele.
Guvernul Bolojan oferă ajutoare de stat în valoare de peste 160 milioane de lei
Guvernul a anunțat ieri că a aprobat două scheme de sprijin pentru companii, cu o valoare cumulată de peste 160 milioane de lei. Claudiu Năsui remarcă faptul că această decizie vine în plină perioadă de dezbatere privind o așa-zisă criză bugetară.
„Pentru unii se găsesc mereu bani”, scrie acesta, subliniind că, în paralel, se invocă necesitatea majorării taxelor.
Analiza atrage atenția asupra contrastului evident dintre mesajul oficial al autorităților, care susțin constant ideea unei crize bugetare și a necesității unor măsuri de austeritate, și realitatea alocării unor sume considerabile către companii mari.
Năsui punctează că în timp ce statul justifică măsurile fiscale prin lipsa resurselor, anumite companii primesc sprijin consistent. El subliniază că aceste fonduri sunt oferite într-un moment în care autoritățile declară că nu există alte opțiuni în afara creșterii impozitelor.
„Ce să vezi, că nu e chiar criză pentru toți. Pentru șmecheri continuă să vină banii de la stat bine mersi”, a adăugat deputatul USR.
Năsui atrage atenția asupra unor diferențe uriașe între taxe și subvenții
Deputatul atrage atenția și asupra disproporției între veniturile generate prin majorări de taxe și sumele acordate companiilor.
Năsui explică faptul că, spre exemplu, creșterea TVA-ului la cărți ar aduce doar aproximativ 20 milioane de lei. Comparativ, subvențiile aprobate sunt de opt ori mai mari decât suma colectată prin această măsură fiscală.
„Aceea a fost justificată precum toate creșterile de taxe, că ‘trebuie’ și că ‘nu există altă soluție’”, a mai scris acesta.
Potrivit fostului ministru, aceste fonduri sunt prezentate drept investiții care susțin locurile de muncă și economia. Totuși, el subliniază că în spatele acestor justificări există presiuni din partea companiilor interesate.
„Justificarea pentru astfel de scheme către marile corporații este că ‘creează locuri de muncă’ și ‘dezvoltarea economiei’”, arată Năsui, evidențiind rolul lobby-ului în obținerea sprijinului.
Deputatul USR atrage atenția asupra riscurilor pentru contribuabili
În analiza sa, Claudiu Năsui explică modul în care aceste ajutoare influențează piața și sarcina fiscală. Potrivit lui, este mai ușor pentru companii să dezvolte afaceri pe banii statului decât pe resurse proprii.
„De fapt justificarea e lobby-ul acelor companii pentru a primi scheme. E mult mai ușor să faci afaceri pe banii statului decât afaceri pe banii tăi. Riscul e mai mic. Dacă merge bine, iei profitul. Dacă merge prost, a pierdut contribuabilul. Privatizarea profitului și socializarea pierderilor”, a afirmat acesta.
El adaugă că banii alocați sub formă de subvenții ar fi putut fi lăsați în economie prin taxe mai mici pentru toți. Această variantă ar fi generat locuri de muncă și dezvoltare, dar pe baze concurențiale. În schimb, fondurile ajung la entități selectate politic, nu la cei validați de piață.
Năsui: Propaganda guvernului Bolojan că trebuia să crească taxele nu mai ține
Analiza subliniază contrastul dintre cei care plătesc taxe și cei care primesc subvenții. Claudiu Năsui susține că beneficiarii sunt de obicei companii care fac lobby pentru a primi aceste sume.
„Așa unii sunt taxați, alții subvenționați. Evident că cei subvenționați sunt băieții care fac lobby să primească banii”, notează deputatul. În acest context, el critică și retorica oficială, considerată inconsistentă cu faptele.
În opinia sa, Guvernul nu mai poate invoca necesitatea creșterii taxelor cât timp alocă sute de milioane de lei companiilor mari.
„Propaganda guvernului Bolojan că trebuia să crească taxele nu mai ține atunci când dai sute de milioane în scheme de ajutor de stat la mari companii. Companii, care, apropo, se împrumută mai ieftin decât România. Iar România le plătește subvenția inclusiv din împrumut la dobânzi mari”, afirmă acesta.
În finalul postării, Claudiu Năsui reia ideea că resursele există, dar sunt direcționate către grupuri restrânse.
„Vă ziceam că România nu e o țară săracă, ci o țară sărăcită. Iată încă un mod de sărăcire”, scrie deputatul.
Critica sa vizează modul în care sunt distribuite fondurile și lipsa unor politici care să stimuleze economia pe termen lung.
