În ședința conducerii partidului de luni, 25 august, ideea a fost contestată de foștii miniștri ai Sănătății Alexandru Rafila și Florian Bodog, dar a primit susținerea mai multor lideri din teritoriu. Rogobete consideră că măsura reprezintă o premieră majoră pentru sistemul sanitar, chiar dacă admite că rezistența din interior este puternică.
Alexandru Rafila și Florian Bodog s-au pronunțat împotriva reformei
Foștii miniștri Alexandru Rafila și Florian Bodog, cadre universitare, s-au pronunțat împotriva reformei. Bodog a argumentat că nu ar fi normal ca șefii de secții să fie stabiliți prin concurs, iar Rafila a asociat inițiativa cu prevederi introduse anterior de Vlad Voiculescu.
În schimb, mai mulți lideri PSD, printre care Lia Olguța Vasilescu, Mihai Tudose și Gheorghe Șoldan, au sprijinit în mod deschis măsura. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a precizat că partidul va merge mai departe cu această reformă, chiar dacă se confruntă cu nemulțumiri din partea unor grupuri de influență din sistemul medical.
„Calitatea universitară nu mai poate fi singura recomandare pentru a deveni şef de secţie. Este o normalitate pe care trebuie să o readucem în spitale. Ştim bine că nu întotdeauna cel mai mare în grad universitar este şi cel mai bun lider.
Recunoaştem acest adevăr şi schimbăm împreună modalitatea de ocupare a funcţiilor de conducere. Eliminăm concursurile formale, unde se „recitau” două-trei articole de lege, şi introducem criterii minime, criterii de performanţă şi evaluare continuǎ”, a declarat Alexandru Rogobete.
O schimbare de paradigmă în spitale
Măsura marchează o premieră în ultimele trei decenii: șefii de secție din spitale nu vor mai fi numiți direct de universitățile de medicină, ci prin concursuri bazate pe criterii clare de competență și performanță.
În prezent, universitățile decid cine ocupă aceste funcții, deși nu au nicio relație administrativă sau juridică cu spitalele. Acest sistem rigid a creat o lipsă de transparență și a împiedicat managerii să intervină în situațiile în care secțiile nu funcționau corespunzător, cu efecte negative asupra pacienților.
Concursuri reale și criterii de performanță
Conform noilor reglementări anunțate de minister, formalitățile vechi, în care concursurile se reduceau la probe formale, sunt eliminate. În schimb, sunt introduse criterii minime obligatorii, evaluări anuale și contracte de administrare pe patru ani pentru fiecare șef de secție.
Candidații vor fi obligați să prezinte proiecte concrete de dezvoltare a secției și a echipei medicale, cu obiective măsurabile. Accentul se mută astfel de pe ierarhia universitară pe capacitatea de conducere și pe rezultatele obținute.
„Ştiu că rezistenţa este mare, dar împreună putem să ne facem bine. Este evident, cu toată bunăvoinţa pe care o am, că lucrurile nu mai pot continua aşa şi că trebuie să punem capăt unui obicei care a funcţionat doar în avantajul unora. În final, pacienţii trebuie să fie cei care câştigă”, a mai spus ministrul.
Reforma promite să ofere o șansă reală medicilor tineri și performanți
Reforma promite să ofere o șansă reală medicilor tineri și performanți, care nu vor mai depinde de ierarhii academice pentru a accede la funcții de conducere. În același timp, pacienții ar urma să beneficieze de secții mai bine organizate, echipe coordonate responsabil și servicii medicale de calitate superioară.
Măsura va fi inclusă în pachetul nr. 2 de reforme anunțat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, ceea ce îi conferă un cadru legislativ clar. În ciuda opoziției venite din partea unor figuri marcante din domeniul medical, direcția asumată de Ministerul Sănătății pare să fie una ireversibilă, cu accent pe transparență, competență și responsabilitate.
