Plata unică, o amenințare pentru sustenabilitatea Pilonului 2
Președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Radu Crăciun, a spus că cea mai perfidă și sigură modalitate de a împiedica creșterea contribuțiilor la Pilonul 2 este acceptarea retragerii sumelor printr-o plată unică. În opinia sa, o astfel de măsură ar face imposibilă majorarea viitoare a contribuției redirecționate din sistemul public.
„Calea cea mai sigură și perfidă de a împiedica creșterea contribuției la pilonul 2 este acceptarea retragerii banilor printr-o plata unică”, a spus acesta.
El a explicat că, odată ce statul ar permite retrageri integrale, niciun guvern nu ar mai îndrăzni să transfere mai mulți bani de la pensia publică către Pilonul 2, știind că aceștia ar fi plătiți imediat într-o singură tranșă.
„Ulterior, niciun guvern nu va fi atât de inconștient încât să transfere mai mulți bani de la pensia publică plătită eșalonat lunar către pilonul 2 pentru o plata unică, și pe bună dreptate!”, a adăugat Crăciun.
Sindicatele și politicienii se poziționează diferit în dezbaterea privind plata unică
Președintele APAPR a subliniat că unii dintre cei care anterior s-au opus Pilonului 2 au devenit acum susținători ai plății unice, considerând acest fapt semnificativ.
„Mulți dintre cei care nu au susținut și nu susțin pilonul 2 au devenit brusc avocații plății unice, iar acest lucru nu este doar o coincidență”, spune acesta.
El a adăugat că confederațiile sindicale susțin plata eșalonată și limitarea plății unice la sub 30%, invocând experiențele anterioare cu plățile compensatorii, pe care mulți români nu le-au gestionat eficient.
„Confederațiile sindicale sunt adepte ale plății eșalonate și ale scăderii plății unice sub 30%. De ce? Pentru că au văzut cât de ”pricepuți” au fost românii care au beneficiat de plăți compensatorii pe 2-3 ani să își gestioneze banii”, a mai transmis Radu Crăciun.
Crăciun a avertizat că, deși specialiștii au atras atenția asupra consecințelor, decizia finală va aparține societății și mediului politic.
„Dar dacă asta își dorește societatea românească probabil că asta se va întâmpla… Cel puțin am fost câțiva care am avertizat asupra consecințelor. Desigur, sloganurile populiste sunt mai vandabile.”
Legea privind plata pensiilor private, contestată la Curtea Constituțională
Parlamentul a adoptat, miercuri, legea care reglementează modul de plată a pensiilor private, la 17 ani de la introducerea sistemului. Conform noilor reguli, românii vor putea retrage doar 30% din suma acumulată la pensie, iar restul va fi plătit eșalonat pe o perioadă de minimum opt ani.
Excepții sunt prevăzute pentru pacienții oncologici și persoanele cu fonduri mai mici decât de 12 ori pensia minimă, care își vor putea retrage integral banii. În prezent, retragerea totală este permisă, dar această opțiune va dispărea după promulgarea legii.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a anunțat joi că va sesiza Curtea Constituțională, invocând încălcarea dreptului de proprietate. Judecătorii consideră că sumele din Pilonul 2, fiind contribuții obligatorii, reprezintă proprietate privată, iar noua lege ar restricționa accesul la aceste fonduri.
Și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională, acuzând Guvernul condus de Ilie Bolojan că „fură pensiile românilor din Pilonul II și III”.
Statul are dreptul să reglementeze utilizarea proprietății private
În același timp, Avocatul Poporului, Renate Weber, a declarat că fondurile din Pilonul 2 nu reprezintă proprietate privată deplină, argumentând că acestea sunt resurse colectate și administrate în numele statului.
„Fondurile private de pensii doar colectează și administrează resurse care, în mod normal, se cuvin statului”, a spus Weber.
Președintele APAPR a explicat că nu se poate vorbi despre o „colectivizare” a pensiilor private atunci când statul reglementează modul de utilizare a acestora. El a dat ca exemplu regimul pădurilor private, unde proprietarii au obligații legale privind exploatarea durabilă.
„Există numeroase exemple în care statul reglementează modul în care e utilizată proprietatea privată fără ca asta să însemne colectivizare. Un exemplu este gestionarea pădurilor proprietate privată. Cine reușește să gândească la rece va găsi și alte exemple”, a explicat Radu Crăciun.
